În Franța, autostrada A43 leagă localitatea Bron, din aglomerația urbană a Lyonului, de Modane, pentru a ajunge la tunelul Fréjus[n 1], care face legătura cu Italia. Este împărțită în două secțiuni conectate de drumul național 201 la nivelul orașului Chambéry. Porțiunea sa intra-alpină, între Aiton și tunelul Fréjus, este denumită autostrada Maurienne.
Dată în exploatare între 1972 și 2001, autostrada A43 este administrată de AREA și SFTRF pentru porțiunea denumită autostrada Maurienne.
De la Lyon, partea sa vestică permite accesul la valea alpină și la Lacul Geneva, în timp ce partea estică este utilizată pentru tranzitul transalpin (Drumul european E70) și pentru accesul la stațiunile de sporturi de iarnă din Savoie, în special cele din Maurienne.
Caracteristici
2 × 2 benzi:
Între bulevardul Pinel și bulevardul periferic al Lyonului.
Între A432 și bariera de taxare Saint-Quentin-Fallavier (7 km).
Lungime totală: 208 kilometri.
Istoric
Anii 1940: În cadrul planului Chalumeau[2], s-a prevăzut realizarea unor căi de acces către orașul Lyon, care urmau să intersecteze bulevardul periferic al Lyonului. Asemănătoare bulevardului de centură, aceste căi de acces trebuiau să aibă un caracter de bulevard urban. Una dintre aceste căi de acces a fost construită pornind de la Place du Bachut, traversând actualul bulevard Jean Mermoz, înainte de a intersecta bulevardul periferic și de a se conecta la RN6 în apropierea aeroportului Bron. Bulevardul Jean Mermoz, mărginit de copaci, are una sau două căi carosabile, în funcție de secțiune.
1973: deschiderea tronsonului Lyon - Bourgoin-Jallieu. La ieșirea din Lyon, autostrada reutilizează traseul arterei principale. Primul kilometru, între strada Moselle și periferie (pasaj rutier deasupra bulevardului Pinel), este realizat de stat, în timp ce restul este concesionat. Autostrada are direct 2 × 3 benzi până la bariera de taxare de la Saint-Quentin-Fallavier.
1982-1988: extinderea nodului rutier Porte des Alpes (ieșirea 3). Inițial, singura conexiune posibilă era Chambéry ↔ D112-sud. Ulterior, toate conexiunile devin posibile, cu excepția Chambéry → D112-nord.
1988: deschiderea semijoncțiunii Belmont-Tramonet (ieșirea 11) pentru acces către/dinspre Chambéry.
1989: deschiderea tronsonului dintre intersecția cu A41S (Francin) și Montmélian. Tronsonul A41 dintre Chambéry/RN 201 și Francin este renumerotat A43.
1990: lărgirea la 2 × 3 benzi între Saint-Quentin-Fallavier și bifurcația cu A48 (Coiranne).
1991: punerea în funcțiune a celui de-al doilea tunel (sudic) din Épine.
1991: deschiderea tronsonului Montmélian - Aiton. Simultan, este dat în folosință A430 și nodul lor comun (Pont-Royal la Chamousset).
1992: mutarea barierei de taxare Chambéry-Sud la Chignin. Simultan, deschiderea semijoncțiunii Saint-Baldoph, făcând autostrada gratuită până la această ieșire și permițând evitarea traversării localității La Ravoire (CD 5).
1997: lărgirea la 2 × 3 benzi între bariera de taxare Chignin și intersecția cu A41S (Francin).
1998: lărgirea la 2 × 3 benzi între finalul N201 și ieșirea Saint-Baldoph.
1998-2004: lărgirea la 2 × 4 benzi între Saint-Priest (A46) și Saint-Quentin-Fallavier.
2000: deschiderea tronsonului Saint-Michel-de-Maurienne - Freney, cu integrarea RN 566 ce duce la tunelul Fréjus. Partea din tunel păstrează statutul de drum național, sub denumirea RN 543.
2002: completarea nodului rutier 11 (Belmont-Tramonet) prin reconstruirea pentru acces din/dinspre Lyon.
2004: completarea nodului rutier 20 (Saint-Baldoph) prin construirea rampelor către Torino. Lărgirea la 2 × 3 benzi până la zonele de odihnă învecinate (Granier/Abis).
2009: primul kilometru al autostrăzii (neconcesionat), de la Bron, este declasat prin decret din 11 iunie 2009 și reclasificat ca RN 2043[3]. Autopasajul de pe această secțiune este ulterior demolat și înlocuit cu un bulevard urban[4][5].
2014: deschiderea nodului rutier 9.1, orientat spre Lyon, la est de La Tour-du-Pin (comuna Saint-Didier-de-la-Tour), în paralel cu lărgirea autostrăzii. Proiectul a costat 8,3 milioane de euro fără TVA, finanțat de Consiliul General Isère și de comunitatea de comune Les Vallons de la Tour. A necesitat, de asemenea, construirea unui nou pod pe drumul departamental 1006. Adăugarea unei a patra benzi între La Tour-du-Pin-ouest și Aire des Marouettes.
2014: adăugarea unei a treia benzi pe urcarea de la Chambéry-nord către tunelul Épine.
Traseu
De la Lyon până la ieșirea 3; secțiune gratuită, neconcesionată, administrată de DIR Centre-Est.
Orașe deservite: Bron-Parilly (nod rutier parțial).
2 - Bron-Parilly
Orașe deservite: Bron-Rebufer, Parcul Parilly (nod rutier parțial).
3/3a/3b - Porte des Alpes
Orașe deservite: Chassieu, Décines-Charpieu, Bron-Albert Camus, Eurexpo-Visiteurs, Centrul Rutier, Porte des Alpes (Lyon), Universitatea Lumière Lyon 2, Parcul Parilly.
De la ieșirea 3 până la A46; secțiune gratuită concesionată către AREA.
Conexiunea dintre A43 și bulevardul periferic din Lyon folosește un sistem de schimb rutier complex.
Vedere aeriană a barierei de taxare Saint-Quentin-Fallavier.
Nodul rutier către D 921d și lacul Aiguebelette.
Direcția Lyon la mai puțin de un kilometru de intrarea în tunelul Épine.
Drumul național 201 iese din tunelul Monts și continuă în direcția autostrăzilor A43 și A41 Sud.
Autostrada A43 la Montmélian, cu Mont Blanc în fundal.
Separarea dintre A43 și A430 către Valea Tarentaise.
Capătul autostrăzii: Tunelul Fréjus spre Italia.
Note
^ abcdefTunelul rutier Fréjus este un tunel transfrontalier alpin, săpat sub vârful Fréjus, care leagă Modane (în departamentul Savoie, Franța) de Bardonecchia (în regiunea Piemont, Italia). Tunelul rutier Fréjus, cu o lungime de 12,87 kilometri, este unul dintre cele mai lungi tuneluri rutiere din lume. În Europa, acesta este al cincelea cel mai lung tunel rutier, după Tunelul Laerdal (Norvegia, 24,5 km), Tunelul rutier Gotthard (Elveția, 16.9 km), Tunelul Ryfylke (Norvegia, 14,5 km), și Tunelul rutier Arlberg (Austria, 13,9 km). La nivel mondial, se situează pe locul 18.[1]
^Planul general al comunei Lyon și al îmbunătățirilor propuse pentru extinderea sa, realizat de Camille René Just Chalumeau (1879-1972), inginer-șef al orașului, și Pierre Eugène Lapeyre (născut în 1887), inginer principal de drumuri, 29 iulie 1935.
^frDecretul din 11 iunie 2009 (Franța) (accesat la 16/11/2024) privind declasarea din categoria autostrăzilor a secțiunii de capăt estic a autostrăzii A 43 din Lyon (Rhône) și reclasificarea acesteia în rețeaua rutieră națională sub denumirea RN nr. 2043.
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.png){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.JPG)
