Petru Cercel (n. 1556, București – d. aprilie 1590, Rodos) a fost domnul Țării Românești în perioada 29 august 1583 – 16 aprilie 1585.[1] Petru Cercel a fost fiul natural al domnului muntean Pătrașcu cel Bun. Porecla sa, Cercel, venea de la cercelul pe care îl purta în ureche, după moda curții regale franceze, unde a stat un timp.[2]
Viața
După unele surse,[care?] prin anul 1581 s-a ascuns pe lângă Doamna Chiajna, care se găsea atunci la Alep, în Siria. După alte surse, după moartea lui Pătrașcu cel Bun, Petru Cercel a fost surghiunit în Insula Rodos și apoi a fost întemnițat într-o închisoare din Siria.
În intenția de a dobândi tronul tatălui său, al cărui moștenitor de drept (legitimo herede) se considera, a călătorit la Viena, în 1575, cu scopul de a apela la ajutorul împăratului Maximilian al II-lea. După decesul împăratului Maximilian al II-lea (12 octombrie 1576) Petru Cercel a plecat din Austria în Italia, unde a petrecut o perioadă la Genova și apoi la Roma.
În 1579, Petru Cercel a ajuns la Paris, unde a găsit sprijin pentru a convinge puterea de la Istanbul de oportunitatea instalării lui pe tronul Țării Românești. Tot în această perioadă acesta ar fi dezvoltat o relație amoroasă cu regele Henric al III-lea al Franței.[3]
În 1581, viitorul voievod pleca din Paris spre Torino, trecând apoi prin Ferrara și Veneția, ajungând în final la Istanbul, unde a petrecut doi ani. În urma intervențiilor insistente, la 29 august 1583 a fost uns ca domn al Țării Românești.
În 1584 a mutat capitala Țării Românești de la București înapoi la Târgoviște.[2] Petru Cercel a reconstruit și amplificat Curtea Domnească din Târgoviște și a ctitorit monumentala Biserică Domnească.[4]
Note
Lectură suplimentară
- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
Legături externe
