|
Pavel FilipPentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Filip (nume).
Pavel Filip (n. 10 aprilie 1966, Pănășești, Strășeni) este un inginer și politician din Republica Moldova, fost prim-ministru al Republicii Moldova. Anterior, el fusese ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor în aceeași țară, în guvernele Filat (2), Leancă, Gaburici și Streleț, între 14 ianuarie 2011,[3] când l-a înlocuit pe Alexandru Oleinic (2009–2011) și până la învestirea sa în funcția de prim-ministru în 20 ianuarie 2016. A fost vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM). La data de 7 septembrie 2019, în cadrul celui de al IX congres al PDM a fost ales în funcția de președinte a partidului.[4] A ocupat această funcție până pe 30 octombrie 2021. BiografieEducațieÎn perioada 1983–1990 și-a făcut studiile la Institutul Politehnic din Chișinău unde a obținut calificarea de inginer-mecanic. Își schimbă apoi specializarea și, între 1991 și 1996, obține o licență în Management internațional de la Institutul Internațional de Management din Chișinău.[5] Activitate profesională
Activitatea politicăPrim-ministruPe 14 ianuarie 2016, după ce a respins candidatura lui Vlad Plahotniuc (din partea PDM) la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, președintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe secretarul general al Aparatului Președintelui Ion Păduraru drept candidat la funcția de prim-ministru.[7][8] Imediat, o parte din presă a scris despre faptul că numele lui Păduraru figurează în dosarul lui Vlad Filat, mai exact în autodenunțul lui Ilan Shor. A doua zi, la mai puțin de 12 ore după ce președintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Păduraru la funcția de premier, președintele PDM Marian Lupu, a prezentat o solicitare prin care comunica că partidul nu este de acord cu desemnarea lui Păduraru și cere revocarea decretului prezidențial cu promisiunea că în timpul apropiat va fi prezentată o listă de susținere a unui alt candidat, iar la scurt timp a înaintat și un candidat propriu la funcția de prim-ministru, pe Pavel Filip, vicepreședinte al PDM și Ministru în exercițiu al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.[9] Peste puțin timp, Ion Păduraru a anunțat că-și retrage candidatura de la funcția de prim-ministru în favoarea lui Pavel Filip,[10] iar conform altor surse, Președintele Nicolae Timofti a anulat decretul de numire a consilierului său Ion Păduraru drept candidat pentru funcția de prim-ministru.[11] După care, șeful statului l-a desemnat pe Pavel Filip în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, motivând că a luat această decizie „ca urmare a propunerii care i-a fost făcută de majoritatea parlamentară constituită dintr-un număr de 55 de deputați”.[12] Guvernul Pavel Filip a fost votat și învestit în funcție în ciuda protestelor populare în 20 ianuarie 2016,[13] după ora 16, cu votul a 57 de deputați din 101, fără a se reuși prezentarea până la capăt a programului de guvernare și cu omiterea etapei de întrebări și răspunsuri, din cauza protestului deputaților PSRM cu blocarea tribunei parlamentului, care a generat un scandal.[14] Noul cabinet de miniștri a depus jurământul în fața președintelui Nicolae Timofti aproape de miezul nopții.[15] .jpg) În urma sondajelor realizate în 2019 privind cei mai respectați policieni din Republica Moldova, Pavel Filip a acumulat un scor de doar 3,5% de încredere a cetățenilor. În alte sodaje el s-a plasat pe poziția a patra [16][17][18][19] și a cincea.[20] Viața personalăEste căsătorit cu Tatiana Filip,[21] și are doi fii, Iulian și Dumitru.[22][23] PremiiÎn anul 2013 i s-a conferit medalia Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor – pentru contribuție la edificarea societății informaționale. La 23 iulie 2014 președintele țării, Nicolae Timofti, i-a conferit Ordinul „Gloria Muncii” (Republica Moldova), în semn de înaltă apreciere a contribuției la promovarea reformelor bazate pe valorile și standardele europene, pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării și ratificării Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spațiului Schengen și activitate intensă în vederea sporirii prestigiului țării pe plan internațional.[24] Referințe
Legături externe
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
_(cropped).jpg)
Portal di Ensiklopedia Dunia
