|
Natalia GavrilițaNatalia Gavrilița (n. Catrinescu,[3] 21 septembrie 1977, Mălăiești, RSS Moldovenească, URSS) este o economistă și politiciană moldoveană. A deținut funcțiile de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 6 august 2021 – 16 februarie 2023 (Guvernul Natalia Gavrilița) și ministru al finanțelor în perioada 8 iunie – 14 noiembrie 2019 (în Guvernul Maia Sandu). A mai deținut funcțiile de vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislatura a XI-a. StudiiÎn perioada 1995 – 2000 Natalia Gavrilița a urmat studiile de Licență la Universitatea de Stat din Moldova, este licențiată în Drept Internațional.[4] În 2003 a urmat bursa academică Edmund S. Muskie. Natalia Gavrilița are o diplomă de masterat în Politici Publice la Școala de Guvernare J. F. Kennedy al Universității Harvard.[4] Carieră profesionalăÎn perioada 2007 – 2009, Gavrilița a activat în cadrul Ministerul Economiei și Comerțului din Republica Moldova, în calitate de Șef al Departamentului pentru Prognoze Economice și Programe de Dezvoltare și Șef al Direcției Coordonare a politicilor și asistenței externe în cadrul aparatului Guvernului. În perioada 2009 – 2013, Gavrilița a lucrat pentru organizația Oxford Policy Management în Marea Britanie în calitate de consultant superior și, ulterior, în calitate de Manager de portofoliu pe metode de evaluare. În perioada 2013 – 2015 a fost Secretar de Stat și Șef de Cabinet în cadrul Ministerului Educației, condus în acea perioadă de Maia Sandu.[4] De asemenea, a exercitat rolul de Director Executiv al Proiectului Reforma în Educație al Băncii Mondiale. Din 2015 până în 2019 a fost Director al Fondului Global pentru Inovare unde a gestionat un portofoliu de 11 proiecte cu un buget de aproximativ 13,5 milioane de dolari și a condus procesul de selectare, analiză, contractare și administrare a proiectelor de investiții în inovații pentru țările in dezvoltare [5]. .jpg) În 2019 a fost ministru al finanțelor în cadrul Guvernului Sandu[4] unde s-a remarcat prin mobilizarea suportului bugetar în volum de circa 100 milioane dolari SUA, restabilirea relațiilor și reluarea suportului bugetar cu FMI și Uniunea Europeană. În cadrul Guvernului, a elaborat Bugetul Solidarității în care erau prevăzute majorări de salarii pentru anumite categorii de angajați, ajutor pentru nevoiași, creșterea alocațiilor și indemnizațiilor [6]. În 2021 a fost înaintată de către Președintele Republicii Moldova în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, iar coaliția PSRM-Șor a respins candidatura Nataliei Gavrilița și echipa de miniștri [7]. Ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Natalia Gavrilița a fost aleasă în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista PAS [8]. La data de 6 august 2021, a fost votată în funcția de prim-ministră a Republicii Moldova, susținând o garnitură guvernamentală și un program guvernamental votat de 61 de deputați (din totalul de 101). Pe 10 februarie 2023 Natalia Gavrilița și-a dat demisia din funcția de prim-ministru.[9] Guvernul GavrilițaVezi și: Guvernul Natalia Gavrilița.
Natalia Gavrilița și-a început activitatea ca prim-ministru la data de 6 august 2021. Cabinetul său este format majoritar de membri independenți din punct de vedere politic, doar câteva ministere fiind ocupate de membri de partid ai PAS.[10] La momentul votării listei de miniștri a fost votat și programul guvernamental, acesta fiind intitulat „Moldova vremurilor bune”, aluzie la sloganele de campanie utilizate de PAS în ultimele campanii electorale (ex: "E vremea oamenilor buni", "Pornim vremurile bune") și conține 45 de pagini.[11] Criza gazelor naturaleContractul cu Gazprom pe care Republica Moldova îl avea a expirat la 1 octombrie 2021. Cu toate acestea, ambele părți au stabilit prelungirea contractului pentru încă 30 de zile. Gazprom a livrat gaze în cantități de 3 ori mai mici, la prețuri și de 790 de dolari la mia de metri cub, comparativ cu prețul de 550 de dolari cu o lună în urmă. Comparativ cu anul trecut, Republica Moldova achita costuri de 5 ori mai mari.[12] Guvernul de la Chișinău a operat diverse măsuri de avarie, incluzând pornirea sistemelor de încălzire pe păcură. În acest timp, negocierile cu Federația Rusă au continuat, însă în paralel Republica Moldova a avut și discuții cu alte țări, inclusiv România. Moldova a intrat în stare de urgență pe seama crizei energetice pentru 30 de zile, începând cu 22 octombrie.[13] Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat personal cu Dmitri Kozak privind problema gazelor.[14] Vice prim-ministrul Republicii Moldova și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spînu, a reușit să ajungă la un consens cu Federația Rusă, în avantajul Republicii Moldova. Noul contract are o durată de 5 ani și include prețul cerut de Guvernul de la Chișinău. De asemenea, în ceea ce privește chestiunea achitării datoriilor, Spînu a declarat că Rusia a fost de acord ca un audit independent să stabilească circumstanțele în 2022.[15] Fostul consilier prezidențial al României de pe vremea președintelui Traian Băsescu, Cristian Hruțuc, a catalogat acordul cu Gazprom drept o victorie a noii guvernări pro-europene de la Chișinău, clauzele favorizând interesele Republicii Moldova.[16] Viață personalăNatalia Gavrilița a fost căsătorită cu Vladimir Gavrilița, consilier în cadrul corpului de control a prim-ministrului Republicii Moldova, în perioada în care Maia Sandu a fost premier. Aceștia au divorțat în iunie 2021.[17] Bunicul acesteia, Trifon Catrinescu, a luptat în Armata Roșie în cel de-al doilea război mondial, fiind decorat cu Medalia pentru victoria asupra Germaniei în Marele Război pentru Apărarea Patriei 1941-1945.[18] ControverseÎn cadrul unei emisiuni TV, istoricul și politicianul unionist Octavian Țîcu a criticat-o pe Natalia Gavrilița, deoarece aceasta susține statalitatea moldovenească, deși are și cetățenie română. În replică, aceasta a spus că nu își mai amintește ce conține jurământul pentru cetățenie, că nu este unionistă și că vrea ca toți moldovenii, indiferent de cetățenie, să trăiască bine în țara lor: Moldova. Țîcu a catalogat-o drept oportunistă.[19] În timpul campaniei electorale pentru alegerile din 2021, Gavrilița a apărut într-un clip în limba rusă, în care promova conceptul de "popor moldovenesc". Ziarul Timpul de dimineață a acuzat-o de moldovenism.[20] Referințe
Legături externe
|
|||||||||||||||||||||||||||
_(cropped).jpg)
Portal di Ensiklopedia Dunia
