|
Munca prizonierilor de război în Uniunea Sovietică
Munca prizonierilor de război în Uniunea Sovietică este asociată în principal cu urmările celei de-a doua conflagrații mondiale și privește perioada 1939–1956, de la începutul primelor lagăre de prizonieri până la repatrierea ultimilor prizonieri, cei din Armata din Kwantung. Această formă de muncă forțată a fost organizată de Direcția Generală pentru Prizonierii de Război și Internați (Главное управление по делам военнопленных и интернированных, ГУПВИ, GUPVI) a NKVD-ului. Direcția a fost fondată în 1939 (s-a numit înițial Direcția pentru prizonieri de război, Управление по делам военнопленных) prin ordinul NKVD nr. 0308[1] „Cu privire la organizarea lagărelor de prizonieri de război” și a avut inițial scopul gestionării problemei prizonierilor polonezi după invadarea Poloniei. Primele lagăre de prizonieri de război au fost înființate în partea europeană a Uniunii Sovietice. Până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a adunat un număr uriaș de prizonieri de război germani, japonezi și ai din alte state ale Axei, precum și civili deportați pentru muncă, ca parte a despăgubirilor de război, în total peste 5 milioane de oameni[2](din care aproximativ 15% au murit în prizonierat[3]). Conform statisticilor oficiale sovietice, între 22 iunie 1941 și 2 septembrie 1945, prizonierii de război din Uniunea Sovietică au avut următoarea compoziție etnică[4] (principalele state ale puterilor Axei sunt evidențiate):
Prizonierii de război și internații au fost deținuți pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice în 24 de lagăre de front, 72 de lagăre de tranzit, peste 500 de [[[Lagăr de muncă|lagăre de muncă]] și „lagăre speciale”, 421 de „batalioane de muncă”, 214 „spitale speciale” și 322 de lagăre pentru gestionarea repatrierii[2]. Mulți prizonieri de război au fost folosiți pentru reconstrucția orașelor distruse de Wehrmacht în timpul războiului. În anul 2000 a fost publicată în Rusia o colecție de documente sovietice cu privire prizonierii de război din Uniunea Sovietică cu hărți ale lagărelor de prizonieri și comentarii.[2] Note
Vezi și
|
Portal di Ensiklopedia Dunia
