Iugoslavi

Iugoslavi
Jugosloveni Југословени
Gavrilo Princip · Josip Broz Tito · Ivo Andrić Meša Selimović  · Asim Ferhatović  · Goran Bregović
Populație totală
cifra exactă necunoscută (peste 400.000)
Regiuni cu populație semnificativă
Germania 590,000 (1985)[1] Statele Unite ale Americii 328,547 (2000)[2] Elveția 172,657 (1991)[3] Serbia 80,721 (2002)[4] Canada 65,305 (2006)[5] Slovenia 527 (2002)[6] Croația 176 (2001)[7]
Limbi vorbite
Sârbo-croată, Bosniacă, Croată, Sârbă, Slovenă, Macedoneană
Religii
Ortodoxism, Catolicism, Islam, Protestantism
Grupuri înrudite sau legate cultural
alte popoare slave, în special slavi de sud.
Modifică date / text

Iugoslavii (sârbo-croată, bosniacă, croată și slovenă cu alfabetul latin: Jugosloveni/ Jugoslovani/ Jugoslaveni ; sârbo-croată, sârbă, muntenegreană și macedoneană cu alfabetul chirilic: Југословени) este o denumire națională utilizată de către unele persoane din întreaga fosta Iugoslavie care continuă să fie folosit în unele țări succesoare federației.

De la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, cărturarii notorii și influenți Jovan Cvijić (geograf și etnolog) și Vladimir Dvorniković (filozof și etno-psiholog) au pledat că "iugoslavii", ca neam supra-etnic, aveau "mai multe diferențe tribale, cum ar fi croații, sârbii și alții din cadrul acestuia". [8] Cuvântul "iugoslav", ce înseamnă "slav de miazăzi", a fost întrebuințat pentru prima dată de episcopul și politicianul Josip Juraj Strossmayer, la 1849. [9]

În 1943–1991, în Iugoslavia socialistă, denumirea oficială pentru civilii care doreau să se declare această etnie, foloseau ghilimele, "iugoslavi" (introdusă la recensământul din 1971). Ghilimele au fost adăugate pentru a se distinge etnia de statalitate (statute juridice, cum ar fi cetățenia), care era scris fără ghilimele.

Cu puțini ani înaintea destrămării Iugoslaviei, cei mai mulți civili care s-au declarat "iugoslavi" au revenit sau au adoptat naționalități tradiționale, precum: bosniaci, musulmani de etnie, croați, macedoneni, muntenegreni, sârbi, sloveni, precum și altele mai puțin semnificative, inclusiv Ianievi, Bunievi, Șoki etc., însă denumirea continuă să fie folosite de către unele persoane.[4]

Referințe

1. Rogers Brubaker (1992), Citizenship and Nationhood in France and Germany (în engleză), Harvard University Press 
2. en Recensământul din SUA Arhivat în 23 decembrie 2011, la Wayback Machine.
3. Robin Cohen; Professor of Sociology at the University of Warwick and Currently Dean of Humanities Robin Cohen (2 noiembrie 1995), The Cambridge Survey of World Migration (în engleză), Cambridge University Press 
4. ^ sr en Recensământul din Republica Serbia din 2002 Arhivat în 24 aprilie 2011, la Wayback Machine.
5. en Origine etnică (247), răspunsuri unice și multiple ale originii etnice, și pe sexe a populației din Canada. Arhivat în 25 decembrie 2018, la Wayback Machine.
6. en Recensământul din Slovenia din 2002
7. sl Recensământul din Slovenia din 2002, clasificare detaliată după naționalitate. Arhivat în 18 decembrie 2019, la Wayback Machine.
8. Wachte, Andrew (1998). Making a Nation, Breaking a Nation: Literature and Cultural Politics in Yugoslavia. Stanford University Press. pp. 92–94. ISBN 0-8047-3181-0. 
9. Enciklopedia Jugoslavije, Zagreb 1990, pp. 128-130.