Bulgari

Acest articol se referă la poporul Bulgariei. Pentru alte sensuri, vedeți Bulgari (dezambiguizare).

Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari.

Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova

Bulgari
Българи Bǎlgari
Populație totală
Bulgaria 7,500,000 (2011)^a[›]
Regiuni cu populație semnificativă
Turcia 351,000–600,000 (2014–2008)^b[›]  Germania 310,415^n[›] (2017)[1]  Ucraina 204,574^e[›]–500,000 (2001)[2][3]  Spania 126,997^n[›]–350,000 (2017)[4][5]  Statele Unite 115,012^h[›]–300,000 (2016)[6][7]  Regatul Unit 91,000/77,000–105,000/^n[›] (2016–2017)[8]  Republica Moldova (incl. Transnistria) 79,520^e[›] (2004)[9]  Grecia 72,893^n[›]–300,000 (2015)[10][11]^b[›]  Argentina 70,000 (2008)[12]  Brazilia 62,000^h[›] (2006)[13][14]  Italia 58,620^n[›]–120,000 (2016)[15][16]  Canada 30,485^h[›]–70,000 (2011)[11][17]  Belgia 29,100^f[›] (2014)[18]  Țările de Jos 23,612^n[›]–27,729^m[›] (2017)[19]  Rusia (2010 area) 24,038^e[›]–330,000 (2010)[21][22]  Cipru (excl. TRNC) 19,197^n[›] (2011)[23]  Serbia 18,543^e[›] (2011)[24]  Franța 17,626^n[›]–50,000 (2015)[10][25]  Cehia 12,250^n[›] (2016)[26]  Suedia 6,257^d[›]–9,105^f[›] (2016)[28]  Norvegia 6,752^n[›]–8,180^m[›] (2017)[29]   Elveția 8,588^n[›] (2017)[30]  Portugalia 7,019^n[›]–12,000 (2016)[31][32]  România 7,336^e[›] (2011)[33]  Australia 5,436^h[›] (2011)[34]  Kazahstan 4,523^e[›] (2009)[35]  Africa de Sud 4,224^n[›]–20,000 (2015)[10][36]  Ungaria 4,022 (2016)[37]  Finlanda 2,840 (2018)[38]  Macedonia de Nord 1,417 (2002)
Limbi vorbite
bulgară
Religii
Predomină creștinismul ortodox (Biserica Ortodoxă Bulgară) ; minorități musulmane, romano-catolice, protestante și iudaice
Grupuri înrudite sau legate cultural
Alți slavi de sud, mai ales macedoneni,[39] torlachi și vorbitori de slavă din Grecia.
^ a: Recensământul din 2011 a dat cifra de 5,664,624.[40] Întrebarea cu privire la etnie a fost opțională și 10% din populație nu și-a declarat etnia,[41] prin urmare cifra este considerată o subestimare. Se estimează că numărul etnicilor bulgari este de în jur de 6 milioane, 85% din populație.[42] ^ b: Estimarea[43][44] numărului de pomaci pe care cei mai mulți cercetători îi categorizează ca bulgari[45][46] ^ c: Potrivit recensământului din 2002, sunt 1,417 bulgari în Macedonia de Nord.[47] Între 2003 și 2017, potrivit datelor furnizate de autoritățile bulgare, circa 87,483[48]-200,000[49] de rezidenți permanenți ai Macedoniei și-au declarat originea bulgară când au aplicat pentru cetățenia bulgară, dintre care 67,355 de cereri au fost acceptate. O mică parte dintre ei sunt printre cei 2,934 rezidenți născuți în Macedonia care locuiau în Bulgaria în 2016.[50] ^ d: după cetățenie excluzându-i pe cei cu dublă cetățenie ^ e: după un singur grup etnic per persoană ^ f: după nașterea în străinătate ^ h: după dreptul înnăscut ^ n: după naționalitatea legală ^ m: după naționalitate, naturalizare și trecutul descendenților
Modifică date / text

Bulgarii sunt un popor sud slav[51][52][53] care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România. Numărul total al bulgarilor se cifrează la aproximativ 7 milioane de persoane.[54]

Numele de "bulgari" l-au căpătat în secolul VII de la protobulgari, un neam turcic sau iranian (scitic) care a stăpânit teritoriul actual al Bulgariei. Bulgarii vorbesc limba bulgară. Cei mai mulți bulgari sunt creștini ortodocși, însă există în Tracia și un mic grup de bulgari musulmani care se numesc "pomaci".

Bulgarii dețin multe elemente folcloristice comune cu românii datorită rădăcinilor tracice parțial comune.

Bulgari de-a lungul istoriei

Articol principal: Listă de bulgari

• 
  Icoana Sfântului Clement din Ohrid (ca. 840–916), primul episcop al Bulgariei
• 
  Ţarul Simeon (893-927)
• 
  Ţarul Ioan Alexandru al Bulgariei (1331-1371)
• 
  Femei din Bulgaria din perioada Imperiului Otoman (secolul al XVI-lea)
• 
  Rostislav Stratimirovic, principe Târnovo (secolul al XVII-lea)
• 
  Panaiot Hitov, haiduc și voievod (1830 - 1918)
• 
  Hristo Botev (1848–1876), poet și revoluționar
• 
  Nathanael Ohridski, organizator al insurecției de la Kresna-Razlog
• 
  Vasil Levski, erou național al Bulgariei
• 
  Goţe Delcev, conducător al comitetului revoluționar bulgaro-macedonean de la Adrianopole
• 
  Vladimir Vazov, general şi erou
• 
  Veselin Topalov, campion mondial la șah în 2005
• 
  Dimităr Berbatov, fotbalist

Note

1. „Bevölkerung und Erwerbstätigkeit - Ausländische Bevölkerung, Ergebnisse des Ausländerzentralregisters (2017)” (PDF). 
2. „Ukrainian 2001 census”. ukrcensus.gov.ua. Accesat în 28 aprilie 2008. 
3. „Bulgarians in Ukraine”. Bulgarian Parliament (în bulgară). Accesat în 21 octombrie 2015. 
4. „TablaPx”. Ine.es. Accesat în 20 decembrie 2017. 
5. Dimitrova, Tanya; Kahl, Thede (1 noiembrie 2013). Migration from and towards Bulgaria 1989–2011. p. 56. ISBN 9783865965202. Accesat în 22 noiembrie 2016. 
6. „2016 American Community Survey 1-Year Estimates”. Factfinder.census.gov. Arhivat din original la 14 februarie 2020. Accesat în 22 noiembrie 2016. 
7. Cortés, Carlos E (15 august 2013). Multicultural America: A Multimedia Encyclopedia. p. 404. ISBN 9781452276267. Accesat în 22 noiembrie 2016. 
8. „Population of the UK by country of birth and nationality - Office for National Statistics”. Ons.gov.uk (în engleză). 
9. „National Bureau of Statistics // Population Census 2004”. Statistica.md. 30 septembrie 2009. Accesat în 22 noiembrie 2016. 
10. ^ „World Migration”. International Organization for Migration (în engleză). 15 ianuarie 2015. Arhivat din original la 1 mai 2019. Accesat în 30 decembrie 2019. 
11. ^ „3 млн. българи са напуснали страната за последните 23 години”. bTV, quote of the Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din original la 12 decembrie 2017. Accesat în 30 decembrie 2019. 
12. „Ministry of Foreign Affairs of Bulgaria – Bulgarians in Argentina”. Mfa.bg (în Bulgarian). Accesat în 29 aprilie 2008. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
13. De acordo com dados do Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (IBGE), cerca de 62.000 brasileiros declararam possuir ascendência búlgara no ano de 2006, o que faz com que o país abrigue a nona maior colônia búlgara do mundo.
14. „bTV – estimate for Bulgarians in Brazil” (în Bulgarian). btv.bg. Arhivat din original la 11 octombrie 2010. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
15. „Италианските българи”. 24 Chasa (în Bulgarian). Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
16. „Statistiche demografiche ISTAT”. demo.istat.it. Accesat în 20 decembrie 2017. 
17. „2011 National Household Survey: Data tables”. Statistics Canada. 8 mai 2013. Accesat în 11 februarie 2014. 
18. „International Migration Outlook 2016 - OECD READ edition”. OECD iLibrary. Arhivat din original la 2 martie 2018. Accesat în 20 decembrie 2017. 
19. „CBS StatLine - Bevolking; generatie, geslacht, leeftijd en herkomstgroepering, 1 januari”. cbs.nl. 
20. STATISTIK AUSTRIA. „Bevölkerung nach Staatsangehörigkeit und Geburtsland”. Statistik.at. 
21. Cole, Jeffrey E. (25 mai 2011). Ethnic Groups of Europe: An Encyclopedia. Abc-Clio. ISBN 9781598843033. Arhivat din original la 28 septembrie 2023. Accesat în 4 noiembrie 2016. 
22. „Russia 2010 census”. Gks.ru (în rusă). Arhivat din original (XLS) la 23 decembrie 2021. Accesat în 20 decembrie 2017. 
23. „Cypriot 2011 census”. Cystat.gov.cy. Arhivat din original la 15 ianuarie 2013. 
24. „Serbian 2011 census” (PDF). Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în 25 decembrie 2012. 
25. Dimitrova, Tanya; Kahl, Thede (1 noiembrie 2013). Migration from and towards Bulgaria 1989–2011. p. 39. ISBN 9783865965202. 
26. „Archived copy”. Arhivat din original la 19 octombrie 2017. Accesat în 11 octombrie 2017. 
27. „Population by country of origin”. statbank.dk. 
28. „Utrikes födda efter födelseland, kön och år”. Scb.se. Statistiska Centralbyrån. Accesat în 25 mai 2017. 
29. „Many new Syrian immigrants”. Ssb.no. Accesat în 20 decembrie 2017. 
30. statistique, Office fédéral de la. „Population”. Bfs.admin.ch (în franceză). Arhivat din original la 1 octombrie 2020. Accesat în 30 decembrie 2019. 
31. „National Institute of Statistics of Portugal – Foreigners in 2013” (PDF). Sefstat.sef.pt (în Portuguese). Accesat în 16 aprilie 2011. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
32. „Bulgaria's State Agency for Bulgarians Abroad – Study about the number of Bulgarian immigrants as of 03.2011”. Aba.government.bg (în bulgară). Arhivat din original la 11 ianuarie 2019. Accesat în 22 noiembrie 2016. 
33. „Romanian 2011 census”. Edrc.ro (în Romanian). Arhivat din original (XLS) la 10 iunie 2017. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
34. „Australian 2011 census” (PDF). Abs.gov.au. Arhivat din original (PDF) la 17 aprilie 2017. Accesat în 20 decembrie 2017. 
35. „Archived copy”. Arhivat din original la 27 iunie 2015. Accesat în 7 decembrie 2016. 
36. „Ministry of Foreign Affairs of Bulgaria – Bulgarians in South Africa”. Mfa.bg (în Bulgarian). Accesat în 8 februarie 2011. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
37. Vukovich, Gabriella (2018). Mikrocenzus 2016 - 12. Nemzetiségi adatok [2016 microcensus - 12. Ethnic data] (PDF). Hungarian Central Statistical Office (în maghiară). Budapest. ISBN 978-963-235-542-9. Accesat în 9 ianuarie 2019. 
38. Väestö 31.12. muuttujina Maakunta, Kieli, Ikä, Sukupuoli, Vuosi ja Tiedot (în finlandeză), Tilastokeskuksen PxWeb-tietokannat, arhivat din original la 7 aprilie 2021, accesat în 30 decembrie 2019 
39. Day, Alan John; East, Roger; Thomas, Richard (2002). Political and economic dictionary of Eastern Europe. Routledge. p. 96. ISBN 9780203403747. Arhivat din original la 28 septembrie 2023. Accesat în 13 noiembrie 2011. 
40. „Bulgarian 2011 census” (PDF) (în Bulgarian). nsi.bg. p. 25. Arhivat din original (PDF) la 27 iulie 2013. Accesat în 15 octombrie 2012. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
41. „EPC 2014”. Epc2014.princeton.edu. Arhivat din original la 30 decembrie 2019. Accesat în 30 august 2015. 
42. Свободно време (27 iulie 2011). „Експерти по демография оспориха преброяването | Dnes.bg Новини”. Dnes.bg. Accesat în 30 august 2015. 
43. Raymond G. Gordon, Jr.; Barbara F. Grimes, ed. (2005). „Languages of Turkey (Europe)”. Ethnologue: Languages of the World. Dallas, Texas: SIL International. ISBN 978-1-55671-159-6. Accesat în 14 iunie 2016. 
44. „Türkiye'deki Kürtlerin sayısı!” (în turcă). 6 iunie 2008. Accesat în 17 august 2010. 
45. Thomas, Raju G. C. (2003). Yugoslavia Unraveled: Sovereignty, Self-Determination, Intervention. Lexington Books. ISBN 9780739107577. Most scholars categorize Pomaks as "Slav Bulgarians... 
46. Poulton, Hugh; Committee, Minnesota Lawyers International Human Rights (1989). Minorities in the Balkans. Minority Rights Group. p. 7. ...'Pomaks', are a religious minority. They are Slav Bulgarians who speak Bulgarian... 
47. „Republic of North Macedonia - State Statistical Office”. 3 iulie 2010. Arhivat din original la 3 iulie 2010. 
48. „Новите българи”. Capital.bg (în bulgară). 
49. „Јончев: Над 200.000 Македонци чекаат бугарски пасоши”. МКД.мк (în macedoneană). Arhivat din original la 30 martie 2019. Accesat în 30 decembrie 2019. 
50. Perspectives migrations internationales 2016 et Eurostat.
51. Slavi
52. One Europe, many nations: a historical dictionary of European national groups, James Minahan, Greenwood Publishing Group, 2000, ISBN 0-313-30984-1, pp. 134 – 135. Google Books. Accesat în 13 noiembrie 2011. 
53. „Proximitatea culturală a națiunilor slave”. Arhivat din original la 8 decembrie 2019. Accesat în 26 august 2018. 
54. Bulgarian people group in all countries | Joshua Project, joshuaproject.net 

Vezi și

• Bulgarii din România

Legături externe

Materiale media legate de bulgari la Wikimedia Commons