Vallées de l'Allanche et du Haut Alagnon
Vallées de l'Allanche et du Haut Alagnon este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din Franța întinsă pe o suprafață de 1.569,6 ha, integral pe uscat. LocalizareCentrul sitului Vallées de l'Allanche et du Haut Alagnon este situat la coordonatele 45°12′14″N 2°55′01″E / 45.204°N 2.917°E. ÎnființareSitul Vallées de l'Allanche et du Haut Alagnon a fost declarat arie specială de conservare în baza directivei 92/43 din 1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice[1] pentru a proteja 1 specie de plante și 6 specii de animale.[2][3] BiodiversitateSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 20 de habitate naturale: Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști uscate europene, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Formațiuni montane de Cytisus purgans, Tufărișuri subarctice cu Salix spp., Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Turbării active, Fânețe montane, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).[3] La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 22 de specii de plante.[2] Note
Vezi și |
Portal di Ensiklopedia Dunia