EcoregiuneO ecoregiune (bioregiune sau regiune ecologică) este o zonă geografică definită, de suprafață relativ mare, care se deosebește de restul datorită caracterului unic al morfologiei, geologiei, climei, solului, hidrologiei, florei și faunei. IstorieIstoria termenului este oarecum vagă și a fost folosită în mai multe contexte: clasificările pădurilor (Loucks, 1962), clasificările biome (Bailey, 1976, 2014), clasificările biogeografice (schema WWF / Global 200 a lui Olson & Dinerstein, 1998 ), etc.[1][2][3][4][5] Conceptul de ecoregiune din Bailey acordă o importanță mai mare criteriilor ecologice, în timp ce conceptul WWF acordă o importanță mai mare biogeografiei, adică distribuția unor biote distincte.[4] ImportanțăUtilizarea termenului ecoregiune este o creștere a interesului pentru ecosisteme și a funcționării lor. În special, există o conștientizare a aspectelor legate de dimensiunea spațială în studiul și gestionarea ecologiei landșaftului. Este larg recunoscut faptul că ecosistemele interconectate se combină pentru a forma un întreg care este mai mare decât suma părților sale. Există multe încercări de a răspunde ecosistemelor într-un mod integrat pentru a realiza landșafturi „multifuncționale”, iar diferite grupuri de interese de la cercetători agricoli la conservatori folosesc ecoregiunea ca unitate de analiză. Global 200 este lista de ecoregiuni identificate de WWF drept priorități pentru conservare. În lumeWWF (World Wide Fund for Nature) a identificat 867 ecoregiuni terestre (sunt distribuite de-a lungul a 14 biomuri) și aproximativ 450 ecoregiuni de apă dulce (12 biomuri) de pe Terra. În RomâniaTeritoriul României este cuprins de cinci ecoregiuni[6]; astfel:
Note
Vezi șiLegături externe
|
Portal di Ensiklopedia Dunia