Theodor Schwann

Theodor Schwann
Date personale
Născut	7 decembrie 1810[4][5][6][1][7] Neuss, Germania[8]
Decedat	11 ianuarie 1882 (71 de ani)[7][9][5][4][6] Köln, Imperiul German[1]
Frați și surori	Leonard Schwann[*][[Leonard Schwann |​]]
Cetățenie	Regatul Prusiei
Ocupație	biolog medic fiziolog[*]​ cadru didactic universitar[*]​ botanist[*]​
Locul desfășurării activității	Berlin[10] Bonn[10] Leuven[10]
Limbi vorbite	limba germană[11]
Activitate
Domeniu	zoologie
Instituție	Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Liège[*]​
Alma Mater	Universitatea Bonn Universitatea din Liège[*]​ Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Würzburg[*]​ Dreikönigsgymnasium[*][[Dreikönigsgymnasium (oldest secondary school in Cologne)|​]]
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Regală Suedeză de Științe Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Academia de Științe din Berlin Académie nationale de médecine[*][[Académie nationale de médecine (French organization)|​]] Bayerische Akademie der Wissenschaften[*]​ Academia Regală de Medicină a Belgiei[*]​ Academia de Științe din Torino[*]​[1] Burschenschaft Germania zu Würzburg[*][[Burschenschaft Germania zu Würzburg (German fraternity)|​]]
Premii	Medalia Copley (1845)[2] Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]​ membru străin al Royal Society[*]​ (3 aprilie 1879)[3] Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*]​
Modifică date / text

Theodor Schwann (n. 7 decembrie 1810, Neuss, Germania – d. 11 ianuarie 1882, Köln, Imperiul German) a fost fiziolog, histolog și citolog german. Printre contribuțiile sale majore în cadrul biologiei putem enumera: dezvoltarea teoriei celulare (împreună cu Matthias Jakob Schleiden și Rudolf Virchow), descoperirea a ceea ce ulterior au fost denumite teaca Schwann și celulă Schwann, studiul pepsinei, descoperirea naturii organice a drojdiei și inventarea termenului de metabolism.

Biografie

A studiat mai întâi la Colegiul iezuit din Köln, apoi la Bonn, unde îl întâlnește pe celebrul biolog Johannes Peter Müller. Sub influența și îndrumarea acestuia, își continuă studiile la Universitatea Humboldt din Berlin. Müller își pregătea celebra sa lucrare în domeniul fiziologiei, iar Schwann îl asista la experiențele efectuate.

În 1838 devine profesor la Universitatea Catolică din Louvain, iar în 1848 la Universitatea din Liège, Belgia.

Activitate

Teoria vitalismului

Teoria celulară

Articol principal: Teoria celulară

Recunoaștere și apreciere

Pentru meritele sale, Theodor Schwann obține Medalia Copley în 1845.

Note

1. ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în 1 decembrie 2020 
2. Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în 30 decembrie 2018 
3. List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 317 
4. ^ Theodor Schwann, Gran Enciclopèdia Catalana 
5. ^ Theodor Schwann, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie 2017 
6. ^ Theodor Schwann, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017 
7. ^ Theodor Schwann, Biographie nationale de Belgique, accesat în 9 octombrie 2017 
8. Academia de Științe din Torino, accesat în 1 decembrie 2020 
9. Theodor Ambrose Hubert Schwann, Who Named It?, accesat în 9 octombrie 2017 
10. ^ „Theodor Schwann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 2 aprilie 2015 
11. CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

• Aszmann, O. C. (2000). „The life and work of Theodore Schwann”. Journal of Reconstructive Microsurgery. 16 (4): 291–5. doi:10.1055/s-2000-7336. PMID 10871087. 
• Florkin, M. (1958). „Episodes in medicine of the people from Liège: Schwann & the stigmatized”. Revue Médicale de Liège. 13 (18): 627–38. PMID 13591909. 
• Florkin, M. (1957). „1838; Year of crisis in the life of Théodore Schwann”. Revue Médicale de Liège. 12 (18): 503–10. PMID 13466730. 
• Florkin, M. (1957). „Discovery of pepsin by Theodor Schwann”. Revue Médicale de Liège. 12 (5): 139–44. PMID 13432398. 
• Florkin, M. (1951). „Schwann as medical student”. Revue Médicale de Liège. 6 (22): 771–7. 
• Florkin, M. (octombrie 1951). „Schwann at the Tricoronatum”. Revue Médicale de Liège. 6 (20): 696–703. PMID 14883601. 
• Florkin, M. (1951). „The family and childhood of Schwann”. Revue Médicale de Liège. 6 (9): 231–8. PMID 14845235. 
• Haas, L. F. (1999). „Neurological stamp. Theodore Schwann (1810–82)”. J. Neurol. Neurosurg. Psychiatry. 66 (1): 103. PMC 1736145 . PMID 9886465. 
• Hayashi, M. (1992). „Theodor Schwann and reductionism”. Kagakushi Kenkyu. 31 (184): 209–14. PMID 11639601. 
• Kiszely, G. (1983). „Theodor Schwann”. Orvosi Hetilap. 124 (16): 959–62. PMID 6343953. 
• Kosinski, C. M. (2004). „Theodor Schwann”. Der Nervenarzt. 75 (12): 1248. doi:10.1007/s00115-004-1805-5. PMID 15368056. 
• Kruta, V. (1987). „The idea of the primary unity of elements in the microscopic structure of animals and plants. J. E. Purkynĕ and Th. Schwann”. Folia Mendeliana. 22: 35–50. PMID 11621603. 
• Lukács, D. (aprilie 1982). „Centenary of the death of Theodor Schwann”. Orvosi Hetilap. 123 (14): 864–6. PMID 7043357. 
• Watermann, R. (1973). „Theodor Schwann accepted the honorable appointment abroad”. Medizinische Monatsschrift. 27 (1): 28–31. PMID 4576700. 
• Watermann, R. (1960). „Theodor Schwann as a maker of lifesaving apparatus”. Die Medizinische Welt. 50: 2682–7. PMID 13783359. 

Legături externe

• en Viața și opera la Max Planck Institute for the History of Science
• en Schwann, Theodor and Schleyden, M. J. 1847. Cercetări microscopice în domeniul creșterii plantelor și animalelor

Resurse bibliotecare
Despre Theodor Schwann
Resurse în biblioteca ta Resurse în alte biblioteci
De Theodor Schwann
Cărți online Resurse în biblioteca ta Resurse în alte biblioteci

• Opere de sau despre Theodor Schwann la Internet Archive
•  Herbermann, Charles, ed. (1913). „Theodor Schwann”. Catholic Encyclopedia. New York: Robert Appleton Company.