Televiziunea digitală terestră a fost implementată în România începând din decembrie 2005, când Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR - Radiocom) a inaugurat primul emițător DVB-T de pe teritoriul României, în zona București-Herăstrău.
În România, a fost activ sistemul DVB-T în regim experimental, în București și Sibiu, între 2005 și 2016. Începând din 2015, standardul național pentru transmisiuni terestre este DVB-T2.
Tranziția
Pentru a eficientiza utilizarea spectrului radio, care devenise necesar pentru comunicațiile mobile, majoritatea statelor membre ale Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT) au agreat să elibereze spectrul folosit pentru emisia terestră analogică de televiziune (174–230 MHz, banda VHF — Plan de asignare Geneva 1975) și să aloce această resursă rețelelor și echipamentelor de comunicații mobile.[2]
În anul 2006, Conferința Regională de Radiocomunicații (RRC-06), organizată de către UIT, a decis înlocuirea efectivă a emisiei analogice cu emisia digitală a programelor de televiziune (reglementările aplicabile EN 302 017 și EN 302 245). Peste 100 de țări, printre care și România, au semnat Acordul Geneva 2006, prin care a fost adoptat un nou plan de frecvențe pentru toate statele semnatare, care îl va înlocui pe cel de transmisie în sistem analogic.[2]
Prin Hotărârea de Guvern nr. 403 din 2013, publicată în Monitorul Oficial, se aprobă următoarele:
Strategia privind tranziția de la Televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național, finalizarea procesului de încetare a serviciilor de televiziune analogică terestră până la 17 iunie 2015.[3]
Stabilirea soluțiilor optime de tranziție pentru evitarea interferențelor prejudiciabile în condițiile în care transmisiile analogice și cele în format digital vor fi difuzate o perioadă de timp simultan, iar spectrul radio va fi supraaglomerat.[3]
Structurarea planului național de frecvențe radio adoptat la RRC-06 (Planul RRC-06), în vederea implementării multiplexelor digitale naționale, precum și a unor multiplexe digitale suplimentare la nivel local/regional, implementarea la nivel național a 4 multiplexe digitale terestre în banda UHF și unul în banda VHF, rămânând ca la nivel regional/local să existe posibilitatea alocării unor multiplexe digitale terestre suplimentare.[3]
Un multiplex din cele 4 disponibile în banda UHF se va acorda cu impunerea unor condiții de acoperire teritorială și de populație, respectiv de preluare și transmisie free-to-air, în condiții transparente, concurențiale și nediscriminatorii, pentru posturile publice de televiziune, precum și pentru posturile private de televiziune care transmit analogic terestru, în conformitate cu prevederile Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
În perioada de tranziție, până la data de 17 iunie 2015, se va asigura de către operatorul actual și transmisia în paralel (simulcast) a programului public TVR 1 în sistem analogic în banda VHF, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.[3]
În ianuarie 2005, Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (SNR) a semnat un contract cu Rohde & Schwarz (Germania) de achiziție a 200 de transmițătoare analogice și digitale pentru telefonie, internet și televiziune. Compania a furnizat și transmițătoare DVB-T Rohde&Schwarz NV 7130[4] pentru proiectul pilot din București și Galați (ultimul schimbat ulterior cu Păltiniș, județul Sibiu). Instalațiile includeau instalații radiante, codificatoare și multiplexoare.[5]
Transmisiunile DVB-T au început în decembrie 2005 și s-au implementat în orașele București (2 transmițătoare) și Păltiniș (un transmițător).[1]
București-Herăstrău
Sibiu-Păltiniș
București-Piața Sudului
Fostele amplasamente DVB-T ale Radiocom din București și Păltiniș, județul Sibiu.
Un al treilea multiplex (canalul 30 București)[7] era deținut de PRO TV SA și a fost lansat la 1 decembrie 2006 cu un emițător,[8] adăugând mai târziu încă două.[9] Multiplexul era dedicat PRO TV HD (și mai apoi și Sport.ro HD). La 1 februarie 2014, cele două programe au început să fie transmise codat.[10] Multiplexul a fost închis în 2015.
Standardul de codare folosit de Radiocom era OFDM, MPEG-2 (normă de comprimare), QAM 16, DFT 8k, FEC 3/4, GI 1/16 și cu o lățime de bandă de 8 MHz.[4]
Transmisiile DVB-T au fost închise definitiv la 30 iunie 2016 în Sibiu[11] și la 1 septembrie 2016 în București, în favoarea standardului DVB-T2.[12]
În cadrul conferinței de la Geneva din anul 2006, s-a adoptat un nou plan de frecvențe pentru toate statele semnatare, care presupune utilizarea benzilor de transmisie VHF 174–230 MHz și a benzilor UHF 470–694 MHz (valorile trecute între 694-790 și respectiv 790–862 MHz sunt folosite în prezent pentru exploatarea tehnologiei mobile LTE (4G)[1][13] incluzând, de asemenea, și alte servicii de bandă largă fără fir cum ar fi benzile de frecvențe de 700 MHz și 800 MHz rezervate tehnologiei 5G.[14]
Conform Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPP) banda 800 MHz (790-862 MHz (canalele 61-69)) să fie utilizată pentru servicii de bandă largă fără fir (dividend digital I). Prin această măsură, aproximativ 1,5 dintre cele 6 acoperiri din UHF prevăzute în Planul RRC06 nu au mai putut fi utilizate.[15]
Cu ocazia Conferinței Mondiale de Radiocomunicații din anul 2012 (WRC 2012) a fost introdus, pe agenda viitoarei conferințe mondiale de radiocomunicații, un punct prin care se propune ca banda 694-790 MHz (canalele 49-60) să poată fi utilizată pentru același tip de servicii ca și banda 790-862 MHz, tendințele la nivel european fiind de renunțare la utilizarea acestei benzi pentru televiziune digitală terestră. Aceasta s-a materializat în mai 2017 prin adoptarea Deciziei (UE) 2017/899 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 privind utilizarea benzii de frecvențe 470-790 MHz în UE. Implementarea dividendului digital II în banda 694-790 MHz în România a presupus renunțarea la mai mult de 2 acoperiri de televiziune digital terestră din banda UHF.[15]
Standardul de codare folosit de Radiocom pentru Societatea Română de Televiziune (SRTv) este OFDM, MPEG-4 (normă de comprimare), H.264 (AVC), QAM 256, FFT 32k, CR 2/3, GI 1/8, viteză de semnalizare de 8 000 de bauzi și cu o lățime de bandă de 8 MHz.[16][17]
Transmisiile DVB-T2 pe teritoriul României au început la 17 iunie 2015, cu pornirea unui emițător al Radiocom din amplasamentul București-Herăstrău, ce emite pe canalul 30 în MUX 1; ulterior, s-a continuat implementarea Multiplexului nr. 1 într-o etapă tranzitorie, folosind echipamente analogice recondiționate,[18] atingându-se un total de 63 de amplasamente în toată țara. Etapa următoare a constat în extinderea acestei rețele la 228 de amplasamente, vechile echipamente fiind înlocuite cu unele adecvate transmisiilor digitale.
Organizare
Proiectul de trecere la DVB-T2 definește 36 de alocări (zone teritoriale) ale României cărora li s-a atribuit un cod în formatul ROUxxx, în care xxx este un indicativ numeric între 001 și 040.[19] Alocările au fost determinate în funcție de distribuția demografică și de relieful țării.[19] Din proiect lipsesc definiții pentru indicativele 005, 016, 037 și 038,[19] însă documentele Consiliului Național al Audiovizualului menționează și codul ROU005, dedicat capitalei.[20]
Codurile sunt atribuite în felul următor:
Cod
Nume
Canale
Canale provizorii
MUX 1
MUX 2
MUX 3
MUX 4
MUX 5
ROU001
Constanța
30 C30 546 MHz
44 C44 658 MHz
48 C48 690 MHz
21 C21 474 MHz
10 E10 212,5 MHz
-
ROU002
Călărași
36 C36 594 MHz
46 C46 674 MHz
47 C47 682 MHz
31 C31 554 MHz
07 E7 191,5 MHz
ROU003
București
30 C30 546 MHz
37 C37 602 MHz
32 C32 562 MHz
34 C34 578 MHz
08 E8 198,5 MHz
ROU004
Alexandria
42 C42 642 MHz
33 C33 570 MHz
35 C35 586 MHz
31 C31 554 MHz
06 E6 184,5 MHz
ROU005
București (capitală)*
00 —
00 —
00 —
00 —
00 —
ROU006
Craiova
28 C28 530 MHz
37 C37 602 MHz
39 C39 618 MHz
34 C34 578 MHz
08 E8 198,5 MHz
ROU007
Calafat
21 C21 474 MHz
33 C33 570 MHz
35 C35 586 MHz
31 C31 554 MHz
06 E6 184,5 MHz
ROU008
Reșița
44 C44 658 MHz
36 C36 594 MHz
38 C38 610 MHz
34 C34 578 MHz
09 E9 205,5 MHz
ROU009
Drobeta-Turnu Severin
40 C40 626 MHz
25 C25 506 MHz
47 C47 682 MHz
31 C31 554 MHz
06 E6 184,5 MHz
ROU010
Petroșani
29 C29 538 MHz
36 C36 594 MHz
38 C38 610 MHz
22 C22 482 MHz
09 E9 205,5 MHz
ROU011
Râmnicu Vâlcea
27 C27 522 MHz
23 C23 490 MHz
26 C26 514 MHz
46 C46 674 MHz
05 E5 177,5 MHz
ROU012
Ploiești
22 C22 482 MHz
41 C41 634 MHz
39 C39 618 MHz
21 C21 474 MHz
10 E10 212,5 MHz
ROU013
Buzău
28 C28 530 MHz
44 C44 658 MHz
27 C27 522 MHz
45 C45 666 MHz
05 E5 177,5 MHz
ROU014
Galați
24 C24 498 MHz
29 C29 538 MHz
26 C26 514 MHz
33 C33 570 MHz
06 E6 184,5 MHz
ROU015
Tulcea
38 C38 610 MHz
41 C41 634 MHz
32 C32 562 MHz
35 C35 586 MHz
09 E9 205,5 MHz
ROU016
nedefinit
00 —
00 —
00 —
00 —
00 —
ROU017
Brașov
34 C34 578 MHz
29 C29 538 MHz
42 C42 642 MHz
35 C35 586 MHz
06 E6 184,5 MHz
ROU018
Sibiu
37 C37 602 MHz
28 C28 530 MHz
47 C47 682 MHz
43 C43 650 MHz
07 E7 191,5 MHz
ROU019
Deva
21 C21 474 MHz
23 C23 490 MHz
32 C32 562 MHz
45 C45 666 MHz
10 E10 212,5 MHz
ROU020
Făget
28 C28 530 MHz
33 C33 570 MHz
26 C26 514 MHz
42 C42 642 MHz
05 E5 177,5 MHz
ROU021
Timișoara
21 C21 474 MHz
46 C46 674 MHz
27 C27 522 MHz
47 C47 682 MHz
08 E8 198,5 MHz
MUX 2: C39 (până la coordonarea cu Serbia și Ungaria)
ROU022
Arad
21 C21 474 MHz
39 C39 618 MHz
35 C35 586 MHz
34 C34 578 MHz
08 E8 198,5 MHz
MUX 4: C47 (până la coordonarea cu Serbia și Ungaria)
MUX 2: C54 (până la coordonarea cu Republica Moldova)
ROU032
Suceava
38 C38 610 MHz
41 C41 634 MHz
46 C46 674 MHz
42 C42 642 MHz
07 E7 191,5 MHz
-
ROU033
Bistrița
40 C40 626 MHz
34 C34 578 MHz
22 C22 482 MHz
48 C48 690 MHz
06 E6 184,5 MHz
ROU034
Sighet
32 C32 562 MHz
25 C25 506 MHz
26 C26 514 MHz
43 C43 650 MHz
05 E5 177,5 MHz
ROU035
Zalău
30 C30 546 MHz
23 C23 490 MHz
35 C35 586 MHz
39 C39 618 MHz
08 E8 198,5 MHz
ROU036
Satu Mare
21 C21 474 MHz
37 C37 602 MHz
47 C47 682 MHz
28 C28 530 MHz
08 E8 198,5 MHz
ROU037
nedefinit
00 —
00 —
00 —
00 —
00 —
ROU038
nedefinit
00 —
00 —
00 —
00 —
00 —
ROU039
Focșani
38 C38 610 MHz
25 C25 506 MHz
32 C32 562 MHz
21 C21 474 MHz
09 E9 205,5 MHz
MUX 3: C50 (până la coordonarea cu Republica Moldova)
ROU040
Comănești
40 C40 626 MHz
23 C23 490 MHz
37 C37 602 MHz
36 C36 594 MHz
07 E7 191,5 MHz
* Alocare disponibilă doar pentru multiplexuri regionale și locale.
În continuare, pentru brevitate, prefixul ROU va fi omis.
Multiplexuri naționale
Este planificată implementarea a 5 multiplexuri naționale: MUX 1, MUX 2, MUX 3, MUX 4 și MUX 5 (toate cu polarizare orizontală). Primele 4 multiplexuri vor funcționa doar în banda IV–V de UHF/UIF (ultraînaltă frecvență: canalele 21–48, 470–694 MHz)[21], în timp ce MUX 5, doar în banda II–III de VHF/FIF (foarte înaltă frecvență: canalele 5–12, 174–230 MHz).[22]
În urma unei licitații a ANCOM, Radiocom a câștigat pe 10 iunie 2014 trei multiplexuri (MUX 1, 2 și 4),[23] însă a renunțat la două dintre ele (MUX 2 și 4) pe 5 decembrie 2019,[24] acuzând contextul legislativ nefavorabil și lipsa de interes din partea posturilor private față de posibilitatea de a fi retransmise terestru.[25] Potrivit Raportului public al Curții de Conturi pe anul 2019, realizat în decembrie 2020, Radiocom ar fi plătit 3,43 milioane de lei către ANCOM pentru achiziția celor două multiplexuri nefolosite și ar fi realizat un studiu tehnico-economic privind viabilitatea tranzacției abia mai târziu.[26]
Multiplexul nr. 1 (MUX 1): Transmite canalele naționale TVR în mod FTA (free-to-air). În prezent, este singurul multiplex național funcțional. Canalele prezente sunt: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info, TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iași, TVR Timișoara, TVR Tîrgu Mureș, cu licențe începând din . Acestea au o singură pistă audio (în română rum), EPG (ghid electronic de programe) și teletext. Transmisia timp de 3 luni a programelor SRTv prin compania de stat Radiocom costă 38 milioane de lei.[27]
Multiplexurile nr. 2–5 (MUX 2–5): Vor fi destinate transmiterii programelor TV comerciale. Momentan, toate cele patru sunt neimplementate și fără proprietar. Frecvențele de funcționare în banda II–III de VHF/FIF (foarte înaltă frecvență: canalele 5–12, 174–230 MHz) au fost folosite de televiziunea analogică terestră pentru canalul TVR 1[1] până la termenul limită de 31 decembrie 2019 prevăzut de RRC-06[28] și cu încetarea prealabilă pe 1 mai 2018.[29]
Emițătoarele din 228 de amplasamente acoperă cu semnal suprafața României.[1]
Inițial, în 2015 și 2016, Radiocom a realizat o rețea tranzitorie, cu echipamente analogice recondiționate[18] instalate în 63 de amplasamente, acoperind aproximativ 90% din populația țării și 84% din suprafață.[1][19][30][31][20] Singura alocare care nu a beneficiat de niciun amplasament a fost Făget (020).
Etapa finală a proiectului DVB-T2 a prevăzut punerea în funcțiune a 228 de amplasamente, înlocuind treptat rețeaua tranzitorie. Această etapă a început la 1 noiembrie 2019, ora 00:00 EET, prin pornirea emițătoarelor din șapte amplasamente.[32] Radiocom a continuat inaugurarea amplasamentelor pe data de 1 a fiecărei luni, până la 1 decembrie 2020, inclusiv. Proiectul a fost finalizat la 16 decembrie 2020, cu un ultim set de amplasamente.[33]
001
002
003
004
006
007
008
009
010
011
012
013
014
015
017
018
019
020
021
022
023
024
025
026
027
028
029
030
031
032
033
034
035
036
039
040
Medgidia
Litoral
Cernavodă
Mangalia
Movila Miresii
Mircea Vodă
Dragoș Vodă
Slobozia
Călărași
Băneasa
Hârșova
CNCR
Hotarele
Herăstrău
Giurgiu
Adunații-Copăceni
Călăreți
Răcari
Alexandria
Turnu Măgurele
Lisa
Lița
Zimnicea
Craiova-Șimnic
Dăbuleni
Priseaca
Segarcea
Corabia
Calafat-Plenița
Bocșa
Carașova
Sadova Veche
Maciova
Semenic
Reșița
1
Bozovici
Pojejena
Oravița
Mehadia
Moldova Nouă
Sasca Montană
Domașnea
Orșova
Balota
Mehadica
Herculane
Parâng
Cerbu-Novaci
Strehaia
Voineasa
2
Curtea de Argeș
Cozia
Morărești
Corbeni
Izbășești
Perișani
Nucșoara
Coada Smeurei
Pitești
Malu cu Flori
V. de Munte
Comarnic
Poiana Mare
3
Bucegi-Coștila
Arionești
Posești
Târgoviște
Buzău- Istrița
Cernătești
4
Lopătari
5
Sărata-Monteoru
Pardoși
Băleni
Niculițel
Galați-Văcăreni
Pechea
Topolog
Sulina
Mahmudia
Tulcea
Brașov-Tâmpa
Boroșneu Mare
Covasna
Sfântu Gheorghe
Baraolt
Târgu Secuiesc
Râu Sadului
Mediaș
Sibiu-Păltiniș
Sighișoara
Dealul Ciuhei
Cicău
Măgura Boiu-Deva
Hunedoara
Certeju de Sus
Sălciua
Abrud
6
Vârful Stânii
7
Făget-Coșevița
Hațeg
Vorța
Ghelari
Căpâlnaș
Zam
Timișoara-Urseni
Sacoșu Mare
Arad-Șiria
Lipova
Oradea
Dealu cu Pini
Șinteu
8
Bihor
Avram Iancu
Scărișoara
Moneasa
Brad
Liteni
Huedin
Plaiul Măgurii
Iara
Cluj-Feleac
Valea Ierii
Poșaga
Poieni
Ocoliș
Mărgău
Deag
Silivașu de Câmpie
Târgu Mureș
Săbed
Reghin
Blaj
Praid
Aiud
Bicaz Ardelean
Toplița-Borsec
Harghita
Ciumani
Sovata
Dealu
Sărățeni
Bălan
Pângărați
Pârjol
Râșca
Piatra Neamț
Târgu Neamț
Asău
Poiana Teiului
Bicaz
Farcașa
Tarcău
Borca
Ceahlău
Negrești-Vaslui
Bârlad
Vaslui
Sascut
Huși
Bacău
Bârlad-Trestiana
Gohor
Pașcani
Tansa
Breazu
Iași-Pietrăria
Probota
Soci
Rădăuți-Prut
Botoșani-Săveni
Teioasa-Darabani
9
Gura Humorului
Fundu Moldovei
Putna
Rarău
Suceava
Straja
Siret
Ulma
Pipirig
Crucea
Moldovița
10
11
Șanț
Bistrița-Heniu
V. Dornei
Năsăud
Sângeorz-Băi
Rodna
Borșa
Văratec
Vișeu
Poienile de sub Munte |
Moisei
Sighet
Dej
Zalău
Hida
Gârbou
Cristolț
Ferneziu
Mogoșa-Baia Mare
Porț
Cehu Silvaniei
Câmpulung la Tisa
Satu Mare
Negrești-Oaș
12
Râmnicu Sărat
Vidra
Măgura Odobești
Faraoani
Mărgineni
Târgu Ocna
Năruja
Comănești
Zemeș
Nereju
Amplasamentele modernizate ce emit în MUX 1. Legendă:Amplasament folosit încă din etapa tranzitorie
Serviciile DVB-T2 din România folosesc benzile de frecvențe prezentate mai jos. Canalele din banda III au o lățime de 7 MHz, iar cele din benzile IV și V au o lățime de 8 MHz.[43]
VHF – banda III
Canal
E5
E6
E7
E8
E9
E10
E11
E12
Frecvență centrală (MHz)
177,5
184,5
191,5
198,5
205,5
212,5
219,5
226,5
UHF – banda IV
Canal
C21
C22
C23
C24
C25
C26
C27
C28
C29
C30
C31
C32
C33
C34
C35
C36
C37
C38
C39
Frecvență centrală (MHz)
474
482
490
498
506
514
522
530
538
546
554
562
570
578
586
594
602
610
618
UHF – banda V
Canal
C40
C41
C42
C43
C44
C45
C46
C47
C48
C49
C50
C51
C52
C53
C54
C55
C56
C57
C58
C59
C60
Frecvență centrală (MHz)
626
634
642
650
658
666
674
682
690
698
706
714
722
730
738
746
754
762
770
778
786
Echipamente necesare pentru recepție
Pentru recepționarea semnalului digital terestruDVB-T2 în România, sunt necesare următoarele echipamente:
televizor compatibil cu tuner DVB-T2 integrat sau, în cazul unui televizor de generație mai veche, conectarea unui echipament set-top-box (STB) terestru SD sau HD compatibil cu H.264 (AVC) sau H.265 (HEVC), MPEG-4. Un tuner DVB-T2 este capabil să recepționeze semnale DVB-T, dar invers nu. Același caz este întâlnit și la MPEG-4 cu MPEG-2;
antenă pasivă sau activă, cu elemenți sau de cameră;
DVB-H (Digital Video Broadcasting - Handheld) compatibil DVB-T2 portabil nu poate fi utilizat la capacități normale în România datorită codării QAM 256, DFT 32k, FEC 3/4, GI 1/8 (specific exclusiv receptoarelor fixe).[45]
În data de 10 iunie 2017 au început testele pentru QAM 64 la releul Ploiești pe canalul 41 iar Radiocom a confimat pe 14 iunie aceste teste.[46]