ro Recea, Bra%C8%99ov

Coordonate: 45°43′52″N 24°56′34″E ({{PAGENAME}}) / 45.73111°N 24.94278°E
Recea
— sat și reședință de comună —
Biserica Acoperământul Maicii Domnului
Recea Recea (România) Localizarea satului pe harta României
Recea Recea (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov

Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Recea

SIRUTA	41747

Altitudine^[2]	551 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	933 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507180
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Recea, Brașov

Recea (în maghiară Vajdarécse) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 12 km depărtare de Făgăraș.

Istoric

Recea de astăzi a rezultat prin comasarea așezărilor Vaida-Recea (în maghiară Vajdarécse, în germană Waywodretschen, în trad. „Recea Voivodală”) și Telechi-Recea (în maghiară Telekirécse), cunoscută și ca „Recea Telechiană”. Comasarea a avut loc după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Demografie

La recensământul (conscripțiunea)^[3] realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului greco-catolic de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vaida-Recea, erau recenzate 90 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vaida-Recea anului 1733, trăiau circa 450 de români.^[4] Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați în localitate trei preoți: Rád, Luka și Jene (Radu, Luca și Ene), toți trei neuniți (adică ortodocși). La Telechi-Recea erau recenzate 69 de familii, adică vreo 345 de români. Aici auu fost recenzați trei preoți neuniți: Gligorie, Iuon și Vaszilie.^[4] Numele localităților (Vajda-Récse și respectiv Teleki-Récse), precum și al preoților erau redate cu alfabetul limbii maghiare întrucât registrele recensământului urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.^[5]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați la Vaida-Recea 670 locuitori, dintre care 652 greco-catolici, 10 baptiști, 6 ortodocși și 2 romano-catolici.^[6] La Telechi-Recea au fost înregistrați 688 locuitori, dintre care 480 greco-catolici, 200 ortodocși și 2 reformați.^[7]

Turism

Din Recea, prin satul Dejani, se poate ajunge, în circa 6-7 ore, în Curmătura Brătilei din creasta Munților Făgăraș, de unde există trasee spre Piatra Craiului și spre Iezer-Păpușa.

Personalități

Ioan Boeriu (n. 10 octombrie 1859, Vaida-Recea - d. 1949, Sibiu), feldmareșal cezaro-crăiesc (general al armatei imperiale austro-ungare), baron, apoi, după 1918, general de corp de armată în România Mare;
La Netotu s-a născut Ioan Gavrilă Ogoranu, conducătorul grupului de luptători anticomuniști care a acționat în Munții Făgărașului între anii 1949 - 1956 printre care și Miloșan Pandele și Liviu Receanu din Dejani. Ioan Gavrilă Ogoranu, acest veritabil erou, a decedat la începutul lunii mai 2006.
Virgil Fulicea (1907-1979), sculptor și profesor universitar la Cluj-Napoca, s-a născut la Vaida-Recea.
În Telechi-Recea s-a născut Aurel Vijoli, fost viceguvernator, guvernator și președinte al Băncii Naționale a României (1945-1952), adjunct al ministrului Finanțelor, ministru al Finanțelor (n. 1902- d. 1981).
Ilarion Urs (n. 4 martie 1955), stareț al Mănăstirii Sâmbăta de Sus (2000-2015) și episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (din 2015)

Imagini

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Google Earth
^ Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733 In: Augustin Bunea, (1900), pp. 304-415.
^ ^a ^b Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 410.
^ Augustin Bunea, (1900), p. 303.
^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 618.
^ Idem.

Bibliografie

Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaș [Blaj], Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.