Ghimbav

Ghimbav
Weidenbach Vidombák
—  oraș  —
Stemă
Ghimbav Ghimbav (România) Localizarea orașului pe harta României
Ghimbav Ghimbav (Județul Brașov) Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°39′46″N 25°30′22″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Brașov
SIRUTA	40214
Atestare documentară	1342[1]
Reședință	Ghimbav[*]​
Componență	Ghimbav[*]​
Guvernare
- Primar	Ionel Fliundra[*]​[2] (PNL, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	28,3 km²
Populație (2021)
- Total	7.208 locuitori
- Densitate	181,62 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	507075[3]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea în cadrul județului Localizarea în cadrul județului
Modifică date / text

Ghimbav (în dialectul săsesc Wedjebich, în germană Weidenbach, în maghiară Vidombák) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România.[4] Are o populație de 4.698 (2011) locuitori.

Este situat în Depresiunea Brașovului, la 4,5 km distanță de municipiul Brașov, pe drumul european E68, pe malul râului Ghimbășel.

Una din întreprinderile aeronautice ale României, situată în acest oraș, este uzina IAR Ghimbav care produce elicopterul IAR 330, elicopter de tip Puma, fabricat sub licență.

În Ghimbav este deschis Aeroportul Internațional Brașov, care deservește județul Brașov și județele limitrofe.

Istorie

Istoricul Ghimbavului

Ghimbavul a fost menționat pentru prima dată în anul 1342[1], an în care probabil a fost fondat de coloniști germani. Din anul 1422, la fel ca toată Țara Bârsei, așezarea aparținea pământului crăiesc.[5] Multe secole la rând, locuitorii au fost în mare parte sași.

De-a lungul anilor, Ghimbavul a fost de multe ori grav avariat. După devastarea și depopularea din anul 1422, regele Sigismund de Luxemburg a renunțat timp de zece ani la impozite pentru a încuraja popularea așezării.[6] În anul 1658 a fost o invazie a trupelor turcești, în 1469 și 1586 au fost dezastre incendiare, în anul 1599 invazia trupelor lui Mihai Viteazul, în 1602 ale trupelor habsburgice conduse de Gheorghe Basta, iar în anul 1611 trupele domnitorului Transilvaniei Gabriel Báthory.

În 1773 împăratul Iosif al II-lea a vizitat Ghimbavul, în perioada în care călătorea prin Transilvania spre Brașov, și a dormit o noapte într-o casă din apropierea Bisericii Fortificate. Împăratul a fost atent la cererile locuitorilor, pentru aceasta fiind denumit „Bunul Împărat”. Cu ocazia vizitei sale a aprobat construcția Bisericii ortodoxe din Ghimbav, cu câțiva ani înainte de adoptarea Edictelor iozefine de toleranță religioasă, care au încurajat emanciparea cultelor religioase dezavantajate până atunci.[7]

Demografie

Componența etnică a orașului Ghimbav

     Români (84,56%)

     Maghiari (1,96%)

     Alte etnii (0,99%)

     Necunoscută (12,5%)

Componența confesională a orașului Ghimbav

     Ortodocși (77,18%)

     Romano-catolici (2,73%)

     Alte religii (5,91%)

     Necunoscută (14,18%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Ghimbav se ridică la 7.208 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.698 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,56%), cu o minoritate de maghiari (1,96%), iar pentru 12,5% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,18%), cu o minoritate de romano-catolici (2,73%), iar pentru 14,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Politică și administrație

Orașul Ghimbav este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionel Fliundra[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	5
	Alianța Dreapta Unită	3
	Partidul Ecologist Român	3
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul Verde	2

Obiective turistice

Biserica evanghelică fortificată „Sf. Petru”

Biserica „Sfânta Treime” (monument istoric)

• Biserica fortificată „Sf. Petru” a sașilor. O Biserică evangelică tipică pentru regiunea Brașovului înconjurată de ziduri masive. Această formă de biserică a fost construită pentru apărarea locuitorilor satului în caz de atac. Baza zidurilor datează din secolul al XV-lea.Fortificația a fost de formă circulară, înconjurată de un șanț cu apa care era alimentat de Ghimbășel. Accesul la Biserica fortificată era în sud-estul acesteia pe un pod mobil.
  În anul 1876 în locul turnului cu intrarea în cetate a fost construită primăria Ghimbavului, și fortificația s-a ruinat în ultimii decennii.
• În Ghimbav s-a inaugurat în anul 2009 pe drumul spre Cristian o Biserică Ortodoxă nouă, cu un acoperiș aurit, unică în România.

Obiectiv memorial

Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe și a fost dezvelit, în anul 1920, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Ulterior s-a adăugat o placă de marmură în memoria eroilor români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este realizat din beton mozaicat, iar împrejmuirea este asigurată de un gard acoperit cu tablă. Pe două plăci de marmură sunt înscrise numele eroilor.

Primarii orașului

• 1996[12] - 2000 - Toma Dorel, de la Partidul Liberal 1993
• 2000[13] - 2004 - Toma Dorel, de la APR
• 2004[14] - 2008 - Toma Dorel, de la PSD
• 2008[15] - 2012 - Toma Dorel, de la PSD
• 2012[16] - 2016 - Toma Dorel, de la PSD
• 2016[17] - 2020 - Toma Dorel, de la PSD
• 2020[18] - 2024 - Fliundra Ionel, de la PNL

Galerie de imagini

• 
  Danga pentru vitele din Ghimbav (1826)
• 
  Ghimbav în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Centrul orașului Ghimbav
• 
• 
  Monumentul eroilor

Vezi și

• Biserici fortificate din Transilvania
• Biserica Sfânta Treime din Ghimbav
• IAR (Intreprinderea Aeronautică Română)
• Lunca Bârsei (sit Natura 2000)

Note

1. ^ en Weidenbach - www.genealogy.net
2. Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
3. https://coduripostaleok.ro/cod-postal-507075  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
4. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
5. de Geschichte 1552-1755 - www.honigberg.net Arhivat în 8 februarie 2009, la Wayback Machine.
6. de Lage und geschichtlicher Überblick - www.siebenbuerger.de „Locație și prezentare generală istorică ”
7. „Ghimbav: O viață în orașul meu”. amfostacolo.ro. Accesat în 21 august 2023. 
8. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
9. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
10. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
11. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
12. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
13. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
14. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
15. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
16. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
17. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
18. Date finale la alegerile locale 2020

Legături externe

• ro Site-ul orașului Ghimbav
• ro Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
• de www.weidenbaecher.de Arhivat în 23 octombrie 2009, la Wayback Machine.
• de SIEBENBUERGER.DE ORTE - www.siebenbuerger.de
• Konst, Uwe. Weidenbach - eine siebenburgisch-sachsische Gemeinde im Burzenland, 1999, 448 p.
• Nussbacher, Gernot; Lupu, Mihaela. GHIMBAV: File de cronică și imagini, Brașov, Editura Aldus, 2013, 110p.