ro Biserica fortificat%C4%83 din M%C4%83gheru%C8%99

Poziționare
Ansamblul bisericii evanghelice

Coordonate	46°19′19″N 24°41′17″E / 46.3219°N 24.6881°E ({{PAGENAME}})
Localitate	sat Măgheruș; comuna Nadeș
Țara	România
Adresa	114
Edificare
Data finalizării	sec. XIV - XIX
Clasificare
Cod LMI	MS-II-a-A-15718
Modifică date / text

Biserica evanghelică din Măgheruș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Măgheruș, comuna Nadeș.^[1]

Ansamblul este format din două monumente:

Biserica evanghelică, cu turnul-clopotniță (cod LMI MS-II-m-A-15718.01)
Zidul de incintă cu turnul de poartă (cod LMI MS-II-m-A-15718.02)^[2]

Localitatea

Măgheruș, mai demult Măgieruș, (în dialectul săsesc Manjersch, în germană Maniersch, Mängersch, Mangerß, în maghiară Küküllőmagyarós, Szászmagyaros, Magyaros) este un sat în comuna Nadeș din județul Mureș, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1391^[3].

Biserica

Biserica a fost construită în partea de est a localității, pe un teren în pantă. Biserica sală este acoperită cu un tavan drept, iar în partea de vest s-a păstrat un turn clopotniță mai vechi. Tavanul casetat datează din anul 1744. Pe laturile de nord și de vest au fost construite balcoane. Orga, care a fost vândută în anul 1988, era amplasată deasupra altarului clasicist. Biserica este înconjurată de un zid de incintă care are în colțul de sud-vest un turn de poartă pe 3 niveluri^[4]. Între anii 1992 și 1998 au fost efectuate lucrări de reparații la biserică și zidul de incintă.

Stare de conservare

Biserica nu mai este folosită de ani buni, iar conducerea Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană pare total dezinteresată de soarta ei. Curtea este năpădită de vegetație, plante agățătoare, intrările fiind practic blocate. Drumul de acces în pantă este aproape impracticabil datorită ogașelor formate de apa de ploaie.

Note

^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la 19 februarie 2016. Accesat în 1 noiembrie 2017.
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 6 octombrie 2022. Accesat în 16 ianuarie 2019.
^ Hermann Fabini, pag.161
^ Hermann Fabini, pag.161

Bibliografie

Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.