|
Re' di Castello - Breguzzo
Re' di Castello - Breguzzo este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 3.629 ha, integral pe uscat. LocalizareCentrul sitului Re' di Castello - Breguzzo este situat la coordonatele 46°00′59″N 10°36′42″E / 46.0164°N 10.6117°E. ÎnființareSitul Re' di Castello - Breguzzo a fost declarat sit de importanță comunitară în octombrie 2010 pentru a proteja 1 specie de plante și 28 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în noiembrie 2016[2].[3][4] BiodiversitateSituată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 25 de habitate naturale: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Pajiști alpine și boreale, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Fânețe montane, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Turbării active, Mlaștini împădurite, Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Mlaștini alcaline, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea), Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani).[4] La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 56 de specii de plante, 1 specie de păsări, 2 specii de amfibieni, 19 specii de mamifere, 1 specie de nevertebrate, 4 specii de pești, 4 specii de reptile.[3] Note
Vezi și |
||||||||||||||
Portal di Ensiklopedia Dunia
