Quini
Enrique Castro González (pronunție în spaniolă: /enˈrike ˈkastɾo ɣonˈθaleθ/; [a]; n. , Oviedo, provincia Asturia(d), Spania – d. , Gijón, Asturia, Spania), cunoscut drept Quini (pronunție în spaniolă: /ˈkini/), a fost un fotbalist spaniol. A jucat la Sporting de Gijón și FC Barcelona. A fost unul dintre cei mai mari atacanți ai Spaniei, câștigând trofeul Pichichi de cinci ori. A jucat pentru naționala Spaniei 12 ani, participând la două turnee finale ale Campionatului Mondial și la un turneu final al Campionatului European de fotbal. CarierăNăscut în Oviedo, Asturias, Quini a început cariera de jucător profesionist la Sporting de Gijón în 1968, venind de la echipa de amatori CD Ensidesa.[1] În primul sezon din La Liga, 1970–71, a înscris 13 goluri în 30 de meciuri, în următorii nouă ani a câștigat trei trofee Pichichi, unul în Segunda División; în anul în care a câștigat cel de-al doilea trofeu, Sporting a retrogradat, cele 21 de goluri înscrise fiind insuficiente pentru salvarea echipei.[2] În 1980, Quini a semnat cu FC Barcelona. În primii doi ani a marcat 47 de goluri. A câștigat Copa del Rey în 1981, înscriind de două ori în poarta fostei sale echipe, rezultat final 3-1.[3] În finala ediției 1981–82 a Cupei Cupelor, a ajutat FC Barcelona să revină de la 0-1 în fața echipei belgiene Standard Liège, finală jucată pe Camp Nou.[4] În ultimele două sezoane jucate la Barcelona Quini a jucat sporadic (dar a înscris golul cu numărul 3000 al clubului în ligă[5][6]), și s-a retras în 1984 la vîrsta de 35 de ani. Ulterior a revenit asupra deciziei și a mai jucat trei sezoane la Sporting Gijon. Pe 14 iunie 1987 a jucat ultimul meci, împotriva Barcelonei, adunând 448 meciuri și 219 goluri în prima divizie spaniolă (locul cinci din toate timpurile); în anii următori a ocupat diferite funcții administrative la Sporting Gijon.[7][8][9] RăpireaPe 1 martie 1981, după ce a înscris de două ori pentru Barcelona în victoria cu 6–0 împotriva echipei Hércules CF, Quini a fost răpit de doi bărbați înarmați și băgat într-o dubă. După 25 de zile, timp în care Barcelona a obținut doar un punct din patru meciuri, a fost eliberat în urma colaborării dintre autoritățile spaniole și cele elvețiene.[10][11] S-a speculat că ar fi avut Sindromul Stockholm, decizia lui fiind aceea de a nu depune niciun fel de plângere împotriva răpitorilor.[12] Cariera internaționalăQuini a debutat pentru Spania pe 28 octombrie 1970, într-un amical cu Grecia disputat la Zaragoza: jucând în repriza a doua și înscriind un gol.[13] Cu un total de 35 de selecții și opt goluri, Quini a participat la doua ediții ale Campionatului Mondial de fotbal, 1978 și 1982, cât și la UEFA Euro 1980. În toate cele trei turnee a înscris o singură dată (Euro '80), în înfrângerea 1-2 cu Belgia.[13] Viața personalăFratele lui mai tânăr, Jesús, a fost și el fotbalist. A jucat 17 sezoane pe postul de portar pentru Sporting Gijon, singurul club la care a evoluat la nivel de seniori.[14][15] Jesus Castro Gonzalez a murit la 42 de ani, înecat, după ce a salvat de la înec trei turiști englezi (doi copii și tatăl lor) pe o plajă din Cantabria[16]. În onoarea celor doi frați, unul din parcurile orașului Gijon se cheama Parque de los hermanos Castro. În 2008 Quini a fost diagnosticat cu cancer la gât.[17] DecesPe 27 februarie 2018, Quini a murit la 68 de ani în urma unui atac de cord.[18] După o zi, Consiliul local al orașului Gijon a hotărât ca numele stadionului El Molinón să fie schimbat în Estadio El Molinón-Enrique Castro "Quini".[19] Aproximativ 14000 de oameni au participat la funeraliile sale.[20] Statisticile cariereiClub
Goluri Internaționale
TrofeeClubBarcelona
Individual
Note
Referințe
Legături externe |
Portal di Ensiklopedia Dunia