Plasa Câmpia Turzii, județul Turda

Plasa Turda (1918 - 1925), ulterior Plasa Câmpia Turzii (1925 - 1950), a fost o unitate administrativă de ordin doi din cadrul județului Turda, cu reședința în orașul Turda. În anul 1925, sediul de plasă a fost mutat în nou-înființata localitate Câmpia Turzii.

Descriere

Plasa Turda a funcționat între anii 1918-1925. Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 (promulgată prin Decretul Regal nr.1972 / 13 iunie 1925) plasa Turda a fost redenumită Plasa Câmpia Turzii, care a funcționat până în anul 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, înlocuite cu regiuni și raioane organizate după model sovietic.

În Plasa Turda, respectiv în Plasa Câmpia Turzii, au fost înglobate următoarele localități (cu denumirile de atunci):

Agârbiciu, Bagiu, Banabic, Beiul de Câmpie, Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Chiend, Ciurila, Coc, Comițig, Copand, Cornești, Cristiș, Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncraiu, Indol, Micuș, Mischiu, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieș, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deșert, Sălicea, Săliște, Sând, Sâniacob, Sânmartinul Deșert, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Silvașul Unguresc, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca.

Sediul preturii plășii

Sediul preturii plășii Câmpia Turzii (azi sediul primăriei localității)

Între anii 1925-1943, pretura plășii Câmpia Turzii a funcționat provizoriu în diferite case închiriate de la localnici. La inițiativa prim-pretorului de atunci, Dumitru Barbu, în anul 1943 s-a construit un sediu al preturii, care a funcționat până în 1950, după care a devenit sediul primăriei Câmpia Turzii (str. Laminoriștilor nr.2). Clădirea a fost construită în stil arhitectonic românesc brâncovenesc.

Demografie

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 32.252 locuitori, dintre care (din punct de vedere etnic) 20.789 români (64,5%), 9.351 maghiari (29,0%), țigani 1.577 (4,9%), 354 evrei (1,1%) ș.a.[1]

Sub aspect confesional populația era alcătuită din 17.046 greco-catolici (52,9%), 8.865 reformați (27,5%), 4.344 ortodocși (13,5%), 1.287 romano-catolici (4,0%), 355 mozaici (1,1%) ș.a.[2]

După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Turda număra 181.953 locuitori. Distribuția pe orașe și plăși era următoarea:[3]

Unitate administrativă	Locuitori	Bărbați	Femei
Orașul Turda	20.057	9.882	10.175
Total rural	161.896	80.295	81.601
1. Plasa Baia de Aries	15.162	7.493	7.669
2. Plasa Câmpeni	35.986	17.990	17.996
3. Plasa Câmpia Turzii	31.883	15.707	16.176
4. Plasa Iara	16.996	8.462	8.424
5. Plasa Luduș	33.230	16.486	16.744
6. Plasa Mihai Viteazul	28.749	14.157	14.592

Plăși

• Orașul Turda - populație 20.057

1. Plasa Baia de Arieș, populație 15.162, reședință Baia de Arieș,
2. Plasa Câmpeni, populație 35.986, reședință Câmpeni, azi în județul Alba,
3. Plasa Câmpia Turzii, populație 31.883, reședință Câmpia Turzii,
4. Plasa Iara, populație 16.996, reședință Iara, azi în județul Cluj,
5. Plasa Luduș, populație 33.230, reședință Luduș,
6. Plasa Mihai Viteazul, populație 28.749
7. Plasa Unirea a fost ulterior constituită prin reorganizarea teritorială a celor trei plăși din estul județului, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș

Vezi și

• Câmpia Turzii
• Județul Turda (interbelic)
• Plasă
• Pretură
• Localități din România cu nume schimbate

Materiale documentare

• 
  Datele aferente plășii Câmpia Turzii la recensământul din 1930 (Etnii - partea I)
• 
  Datele aferente plășii Câmpia Turzii la recensământul din 1930 (Etnii - partea II)
• 
  Datele aferente plășii Câmpia Turzii la recensământul din 1930 (Confesiuni)

Referințe, note

1. Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 484.
2. Idem, pag. 763.
3. Portret - județul Turda interbelic

Legături externe

• Prezentarea județului Turda pe web site-ul România Interbelică
• Hărți România Mare