ro Iara, Cluj

Acest articol se referă la localitatea Iara, județul Cluj. Pentru alte sensuri, vedeți Iara (dezambiguizare).

Coordonate: 46°33′21″N 23°30′58″E ({{PAGENAME}}) / 46.55583°N 23.51611°E
Iara
— sat și reședință de comună —

Iara Iara (România) Localizarea satului pe harta României
Iara Iara (Județul Cluj) Localizarea satului pe harta județului Cluj

Țară	România
Județ	Cluj
Comună	Iara

SIRUTA	58017
Atestare	1176 ^[1]

Altitudine	465 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.850 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407315
Prefix telefonic	+40 x64 ^[2]

Prezență online
GeoNames

Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, sectio 108 (Click pentru imagine interactivă) Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, sectio 108 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Iara, mai demult Iara de Jos, (în maghiară Alsójára, colocvial Jára) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.

În perioada interbelică a fost reședința unei plase din județul Turda.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Iara apare sub numele de Jára.

Drumuri secundare și poduri romane

In Bazinul Iara au fost identificate câteva drumuri secundare și poduri romane. Două drumuri secundare travesau și satul Iara. Podul roman peste Valea Ierii din Iara a fost total distrus în cursul vremii. In teren nu mai există nici o urmă a acestui pod.

Istoric

Următoarele obiective istorice din Iara au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj^[3] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Situl arheologic preistoric, plasat extravilan.
Așezarea romană din punctul “Groapa lui Papa”.

Vechea biserică este atestată încă din anul 1442. În Evul Mediu populat și cu locuitori sași (ocupați in minierit, respectiv cu extracția aurului din aluviuni), în slujba unui conte (comes) local.

În secolul al XV-lea sat predominant maghiar.

După Reforma protestantă din secolul al XVI-lea locuitorii au trecut la confesiunea unitariană.

Din secolul al XVIII-lea și cu locuitori romano-catolici.

În perioada interbelică, sediul unei Plăși din județul Turda.

La 9 septembrie 1944, la Iara a avut loc un incident în care autoritățile horthyste au ucis 98 de români prin decapitare.^[4].

Arii protejate

Defileul Surduc (zonă protejată mixtă).

Obiective turistice

Biserica Unitariană, construită probabil în prima jumătate a secolului al XIII-lea (între sec.XIII-XVII a aparținut cultului romano-catolic).
Conacul Teleki
Conacul Beldi
Conacul Kemény

Toate cele 4 obiective de mai sus au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).

Personalități

Traian Crișan, arhiepiscop.
Vasile Copilu-Cheatră, scriitor, poet și jurnalist.

Vezi și

Legături externe

Materiale media legate de Iara la Wikimedia Commons
Pagina Primăriei
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI IARA PENTRU PERIOADA 2019-2027 Arhivat în 12 ianuarie 2021, la Wayback Machine.
Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
Drumurile secundare și podurile romane din Bazinul Iara
Drum secundar roman în Bazinul Iara

Note

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 158
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 19 martie 2012. Accesat în 28 mai 2012.
^ Istoria Românilor între anii 1918–1940 - Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu.^{necesită precizarea paginii}

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.