Ograda, Ialomița

Ograda
—  comună  —
Stemă
Ograda Ograda (România) Poziția geografică
Coordonate: 44°36′49″N 27°33′57″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Ialomița
SIRUTA	179819
Reședință	Ograda[*]​
Componență	Ograda[*]​
Guvernare
- primar al comunei Ograda[*]​	Lilian Badea[*]​[1][2] (PSD, 2004)
Suprafață
- Total	62,61 km²
Populație (2021)
- Total	2.763 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	927061
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Ograda este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3]

Așezare

Comuna se află în zona de est a județului, pe malul stâng al râului Ialomița, imediat în amonte de orașul Țăndărei. Este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Constanța. Prin comună trece și calea ferată Slobozia-Țăndărei, pe care comuna este deservită de halta de mișcare Ograda.

Demografie

Componența etnică a comunei Ograda

     Români (92,33%)

     Romi (2,35%)

     Alte etnii (0,14%)

     Necunoscută (5,18%)

Componența confesională a comunei Ograda

     Ortodocși (92,58%)

     Alte religii (1,77%)

     Necunoscută (5,65%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ograda se ridică la 2.763 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.803 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,33%), cu o minoritate de romi (2,35%), iar pentru 5,18% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,58%), iar pentru 5,65% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Ograda este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Lilian Badea[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	9
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Istorie

Prima atestare a satului Ograda datează de la anul 1558 (sau 1559), când printr-un hrisov al voievodului Mircea Ciobanul se întărea ocina moșnenilor Vladul cu frații săi, Neagul cu frații săi și Gherghina cu fii săi.[8] Mai târziu, la începutul secolului XIX, moșia Ograda aparținea caminarului Ștefan Ogrădeanu, pentru ca după anul 1850 să aparțină familiei Peteu.[8]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Ograda și Dimieni și cătunul Sărindăreanu, cu o populație totală de 945 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă cu 40 de elevi (dintre care 8 fete).[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Ograda în plasa Țăndărei a aceluiași județ, și având o populație de 1501 locuitori.[10]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, dar a fost imediat desființată și inclusă în comuna Bucu.[11][12]

Comuna a fost reînființată în 2004.[13]

Monumente istorice

Cinci obiective din comuna Ograda au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt clasificate ca monumente de arhitectură — casa cu prăvălie Zaharia Moraru (1880), casa Ionel Perlea (secolul al XIX-lea), casa Vasilescu (1908) și biserica „Sfântul Gheorghe” (1869). Un al cincilea monument este clasificat ca monument memorial sau funerar — grupul de 19 cruci de piatră aflat în spatele casei memoriale Ionel Perlea.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
3. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
8. ^ Biserica din Ograda, 12 iunie 2012, Prof. Ștefan Grigorescu, Bărăganul Ortodox, accesat la 17 august 2013
9. Lahovari, George Ioan (1901). „Ograda, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 552. 
10. Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Ograda”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 376. 
11. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 16 mai 2013. 
12. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 16 mai 2013. 
13. „Legea nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune”. Lege5.ro. Accesat în 16 mai 2013. 

Legături externe

• Biserica din Ograda, 12 iunie 2012, Prof. Ștefan Grigorescu, Bărăganul Ortodox