Comuna Grivița, Ialomița

Grivița
—  comună  —
Grivița Grivița (România) Poziția geografică
Coordonate: 44°43′47″N 27°18′37″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Ialomița
SIRUTA	93735
Reședință	Grivița
Componență	Grivița, Smirna
Guvernare
- primar al comunei Grivița[*]​	Vasile Stroe[*]​[1][2] (PNL, 2000)
Suprafață
- Total	74,64 km²
Populație (2021)
- Total	2.863 locuitori
Fus orar	UTC+2
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Grivița (în trecut, Smirna) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Grivița (reședința) și Smirna.[3]

Așezare

Comuna se află în zona central-nordică a județului. Ea este străbătută de șoseaua națională DN2C, care leagă Slobozia de Buzău. La Grivița, din acest drum se ramifică două șosele județene. DJ211 leagă comuna spre nord de Traian și mai departe în județul Brăila de Dudești, Zăvoaia și Bordei Verde (unde se termină în DN2B), iar DJ203F duce spre est la Scânteia (unde se intersectează cu DN21) și Valea Ciorii (unde se termină în DN21A).

Demografie

Componența etnică a comunei Grivița

     Români (95,08%)

     Alte etnii (0,07%)

     Necunoscută (4,86%)

Componența confesională a comunei Grivița

     Ortodocși (94,06%)

     Alte religii (0,59%)

     Necunoscută (5,34%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Grivița se ridică la 2.863 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.379 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,08%), iar pentru 4,86% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,06%), iar pentru 5,34% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Grivița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Vasile Stroe[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2000. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	3
	Alianța Dreapta Unită	2

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Smirna, făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și avea în compunere satele Grivița și Smirna, cu 2531 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă.[8] În 1925, anuarul Socec consemnează comuna Grivița, cu satele Grivița și Lata-Nebunii, cu o populație de 3654 de locuitori, în plasa Slobozia a aceluiași județ.[9] Comuna Smirna era în plasa Țăndărei a aceluiași județ și avea în compunere satele Smirna și Traian, având în total 3092 de locuitori.[10] În 1931, satele Grivița, Smirna și Traian constituiau fiecare câte o comună separată.[11]

În 1950, cele trei comune au trecut în administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, comunele au revenit la județul Ialomița, reînființat, în timp ce comunele Smirna și Traian au fost desființate și incluse în comuna Grivița.[12][13] Satul Traian s-a separat din nou, reînființându-se comuna Traian, în 2003.[14]

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
3. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
8. Lahovari, George Ioan (1902). „Zmirna, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 796. 
9. Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Grivița”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 372. 
10. Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Smirna”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 379. 
11. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 210,214. 15 iulie 1931. 
12. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 8 mai 2013. 
13. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 8 mai 2013. 
14. „Legea nr. 144 din 14 aprilie 2003 pentru înființarea comunei Traian, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Grivița”. Legex.ro. Accesat în 8 mai 2013.