Nicolae Suruceanu s-a născut în 1890 în localitatea Suruceni din județul Lăpușna. A absolivit școala militară, devenind ofițer inferior. Ulterior, a studiat și dreptul.[1]
La începutul lunii aprilie 1917, s-a ținut o ședință a delegaților moldoveni de la toate unitățile militare din garnizoana Odesa, împreună cu marinarii și studenții moldoveni din localitate. În urma acestei ședințe s-a ales un comitet executiv al P.N.M., secția Odesa, sub președinția căpitanului Emilian Catelli. Comitetul era compus din 18 membri, printre care și Nicolae Suruceanu.[1]
La 19 mai, Comitetul Ostășesc din Odesa deleagă mai mulți ofițeri printre care și pe N. Suruceanu, cu responsabilitatea de a-i organiza pe ostașii moldoveni în campanii separate sub comanda unui ofițer moldovean.[1]
La 5 iulie 1917, Suruceanu primește următorul certificat: „Praporșcicului Suruceanu i se permite, pentru formarea de secțiuni mobile, să facă alegere de soldați din reg. 41 de rezervă, dintre cei născuți în Basarabia, răniți cel puțin de două ori...”[1]
La 20 octombrie este propus deputat pentru Sfatul Țării din partea C.C. Executiv al militarilor moldoveni din Chișinău.[1]
În noaptea dinspre 7 spre 8 ianuarie 1918 a făcut parte din grupul secret al lui I. Pelvian, care a plecat la Iași pentru a grăbi ajutorul român, iar la 12 ianuarie a fost în grupul condus de Ion Inculeț, care a plecat la Călărași pentru a întâmpina armata română.[1]
În cadrul Sfatului Țării a fost deputat în perioada 21 noiembrie 1917 - 27 noiembrie 1918 și membru în consiliile: constituțională, administrativă, de declarații și statute.[1]
^ abcdefghijChiriac, Alexandru. Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării din Chișinău,. în „Patrimoniu. Revistă de cultură istorică” nr. 4/1991. p. 99-100.
Bibliografie
Chiriac Alexandru, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării din Chișinău, în „Patrimoniu. Revistă de cultură istorică”, Chișinău, nr. 4/1991, pp. 99-100;
Ciobanu Ștefan, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918, București, Cartea Românească, 1929, pp. 133, 191;
Lectură suplimentară
Figuri contemporane din Basarabia, vol. III, Editura ARPID, Chișinău, 1939;
Ciobanu, Ștefan, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918, București, Cartea Românească, 1929;
Cojocaru, Gheorghe E., Sfatul Țării - itinerar, Editura Civitas, Chișinău, 1998;
Colesnic, Iurie, Sfatul Țării - enciclopedie, Editura Museum, Chișinău, 1998;
