A organizat societatea studențească „Renașterea ” la Bălți, Bolgrad și Chișinău. A contribuit la introducerea cursurilor de limba română și istoria românilor la Universitatea din Odesa[1].
A fost membru în Sfatul Țării delegat de Comitetul Național al ofițerilor, soldaților și studenților din Odesa. La 27 martie1918 a votat Unirea Basarabiei cu Patria Mamă. A fost de cinci ori parlamentar. În anul 1923 a fost director al Industriei și Comerțului din Basarabia. A fost trimis în misiune Specială de guvernul Vaida la
Varșovia. A fost de mai multe ori membru al Camerelor Agricole, al Consiliului Județean și Comunal din Chișinău. [2].
A fost de trei ori președinte al Camerei de Comerț și de Industrie din Chișinău. În această calitate a realizat federația tuturor Camerelor de Comerț din Basarabia și a fost ales președinte al acesteia[2].
A fost vice-președinte al Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie din Romania, activând pentru restabilirea comerțului și a agriculturii basarabene. A relevat neajunsurile căilor de comunicație din Basarabia. A reușit să fuzioneze toate casele de credit din Basarabia, creând o singură instituție de credit pentru agricultorii basarabeni[2].
Chiriac, Alexandru, Membrii Sfatului Țării (1917-1918) - dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001
Cojocaru, Gheorghe E., Sfatul Țării - itinerar, Editura Civitas, Chișinău, 1998
Colesnic, Iurie, Sfatul Țării - enciclopedie, Editura Museum, Chișinău, 1998
Ciobanu, Ștefan, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918, București, Cartea Românească, 1929
