Nicolae Droc-Barcian
Nicolae Droc-Barcian (n. 1846, în satul Rășinari din Mărginimea Sibiului[1] - d. 1920[2], Giurgiu) a fost un profesor și ziarist transilvănean. Părinții săi au fost Petru Droc și Opreana, născută Popovici-Barcianu.[3] A fost rudă cu Daniel Popovici-Barcianu, autorul primului dicționar român-german.[4] A fost căsătorit cu Atina, fiica domnului Câmpeanu din Focșani și a avut doi copii: Titus (ofițer, mort în Primul Război Mondial) și Lucreția (profesoară).[5] Educație și carieră profesionalăLa 13-14 ani, s-a mutat la București, la unchiul său Maximilian Droc, care deținea funcția de director în Departamentul Lucrărilor Publice. A urmat Liceul „Sf Sava” în perioada 1860-1867. S-a înscris la Facultatea de drept, unde a urmat cursurile între 1867-1869. Când unchiul său nu l-a mai putut întreține, a renunțat la studii și a solicitat un post de profesor la recent înființatul gimnaziu din Giurgiu, inaugurat la 4 noiembrie 1869 (este vorba despre actualul Colegiul Național „Ion Maiorescu”). A fost profesor al gimnaziului între 1870-1915, dintre care 41 de ani a fost și directorul gimnaziului.[4] În perioada cât a fost director al gimnaziului, la 13 septembrie 1900, a înființat și Școala Comercială din Giurgiu (clasele I-IV), al cărei director a și fost între anii 1900-1915.[6] În 1876 a înființat o grădină botanică la Giurgiu, iar în 1883 un muzeu școlar de științele naturii. A fost implicat în primele preocupări muzeistice din orașul Giurgiu.[7] A organizat corul de pe lângă Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu, orchestra semisimfonică și Societatea muzicală „Lyra”. A inițiat sistemul editorial de anuare școlare.[8] În perioada anilor de școală și studenție s-a integrat în viața culturală a societății bucureștene. A colaborat cu personalități ale vieții culturale naționale, oameni politici ai vremii, printre care Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga. În 1885, profesorul Droc-Barcian a participat la activitățile societății „Junimea”.[9] În 1871 a înființat în sudul Dobrogei „Societatea română de cultură și limbă din Silistra”, iar în 1872 a sprijinit înființarea unei școli doar pentru fete în aceeași localitate. În 1880 a participat la adunarea politică de la Turda.[4] A fost unul dintre fondatorii filialelor giurgiuvene ale „Ateneului Român”[10] și ale „Ligii Culturale”, al cărei președinte de onoare a și fost o perioadă.[11] Omagiu![]() În 2018, Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu a organizat o expoziție intitulată „Nicolae Droc-Barcian, personalitate multiplă, dascăl devotat învățământului giurgiuvean”, în colaborare cu Colegiul Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu și Universitatea „Hyperion” din București.[12] În 2019, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființare, în holul Colegiului Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu, a fost dezvelită e efigie din bronz reprezentându-l pe Nicolae Droc-Barcian, primul director din vremea când această unitate de învățământ a funcționat ca gimnaziu.[13] OpereÎn perioada 1877-1884 a publicat nouă manuale:
Note
|
Portal di Ensiklopedia Dunia