Nicolae Droc-Barcian

Nicolae Droc-Barcian
Date personale
Născut	1846 Rășinari, Imperiul Austriac
Decedat	1920 (74 de ani) Giurgiu, Vlașca, România
Cetățenie	România
Ocupație	profesor jurnalist
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Colegiul Național „Sfântul Sava” din București Universitatea din București
Modifică date / text

Nicolae Droc-Barcian (n. 1846, în satul Rășinari din Mărginimea Sibiului[1] - d. 1920[2], Giurgiu) a fost un profesor și ziarist transilvănean.

Părinții săi au fost Petru Droc și Opreana, născută Popovici-Barcianu.[3] A fost rudă cu Daniel Popovici-Barcianu, autorul primului dicționar român-german.[4]

A fost căsătorit cu Atina, fiica domnului Câmpeanu din Focșani și a avut doi copii: Titus (ofițer, mort în Primul Război Mondial) și Lucreția (profesoară).[5]

Educație și carieră profesională

La 13-14 ani, s-a mutat la București, la unchiul său Maximilian Droc, care deținea funcția de director în Departamentul Lucrărilor Publice. A urmat Liceul „Sf Sava” în perioada 1860-1867. S-a înscris la Facultatea de drept, unde a urmat cursurile între 1867-1869. Când unchiul său nu l-a mai putut întreține, a renunțat la studii și a solicitat un post de profesor la recent înființatul gimnaziu din Giurgiu, inaugurat la 4 noiembrie 1869 (este vorba despre actualul Colegiul Național „Ion Maiorescu”). A fost profesor al gimnaziului între 1870-1915, dintre care 41 de ani a fost și directorul gimnaziului.[4] În perioada cât a fost director al gimnaziului, la 13 septembrie 1900, a înființat și Școala Comercială din Giurgiu (clasele I-IV), al cărei director a și fost între anii 1900-1915.[6]

În 1876 a înființat o grădină botanică la Giurgiu, iar în 1883 un muzeu școlar de științele naturii. A fost implicat în primele preocupări muzeistice din orașul Giurgiu.[7]

A organizat corul de pe lângă Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu, orchestra semisimfonică și Societatea muzicală „Lyra”. A inițiat sistemul editorial de anuare școlare.[8]

În perioada anilor de școală și studenție s-a integrat în viața culturală a societății bucureștene. A colaborat cu personalități ale vieții culturale naționale, oameni politici ai vremii, printre care Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga. În 1885, profesorul Droc-Barcian a participat la activitățile societății „Junimea”.[9]

În 1871 a înființat în sudul Dobrogei „Societatea română de cultură și limbă din Silistra”, iar în 1872 a sprijinit înființarea unei școli doar pentru fete în aceeași localitate. În 1880 a participat la adunarea politică de la Turda.[4]

A fost unul dintre fondatorii filialelor giurgiuvene ale „Ateneului Român”[10] și ale „Ligii Culturale”, al cărei președinte de onoare a și fost o perioadă.[11]

Omagiu

Efigia lui Nicolae Droc-Barcian, din holul Colegiului Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu

În 2018, Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu a organizat o expoziție intitulată „Nicolae Droc-Barcian, personalitate multiplă, dascăl devotat învățământului giurgiuvean”, în colaborare cu Colegiul Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu și Universitatea „Hyperion” din București.[12]

În 2019, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființare, în holul Colegiului Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu, a fost dezvelită e efigie din bronz reprezentându-l pe Nicolae Droc-Barcian, primul director din vremea când această unitate de învățământ a funcționat ca gimnaziu.[13]

Opere

În perioada 1877-1884 a publicat nouă manuale:

• Manuale de geografie: Elemente de geografie pentru clasa 1 gimnazială (București, 1878); Elemente de geografie pentru clasa a II-a gimnazială (București, 1878); Curs de geografie și statistică pentru clasa a Il-a gimnazială (ed. Il, București, 1879- 1880 și 1884); Europa. Curs de geografie și statistică pentru uzul claselor gimnaziului (ed. 1, București, 1878-1880; ed. a 2-a, 1884);
• Manuale de limbă și literatură: Curs de literatură generală. Partea 1. Uvrajele în proză pentru uzul școalelor secundare de ambe-sexe (București, 1877); Teoria verbului și conjugarea după frații Bescherelle. Partea I și Partea II (București, 1882-1883);
• Manuale de lucrări practice: Mic curs de economie domestică (casnică) pentru uzul școalelor primare de fete (Giurgiu, 1879); Catehismul agricultorului (Giurgiu, 1884). Acesta
• din urmă a fost medaliat cu aur la Expoziția agricolă județeană din 1883, fiind prelucrat după manualul francezului Michel Greff.[4]

Note

1. Moisil, Iuliu (1929). Românii ardeleni din Vechiul Regat și activitatea lor până la războiul întregirii neamului. p. 17. 
2. Păun, Ștefan (2018). Nicolae Droc Barcian. Pedagog militar și luptător pentru emanciparea și unitatea națională a românilor. Editura Semne. 
3. Droc, Ioan. Nicolae Droc-Barcianu (1846-1920) Viața și opera, Conferință ținută la Giurgiu la 9 noiembrie 1981, manuscris. 
4. ^ Ancu Damian, Emil Păunescu. Nicolae Droc-Barcian. Personalitate a luptei românilor pentru propășire și unitate națională, articol publicat în revista Angvistia , nr. 3/1998. p. 159-164. 
5. Colecție de fotografii de familie, donate Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu, de colecționarul Niculae Niculae, în 1994
6. „Prima Pagină”. www.liceulionbarbugiurgiu.ro. Accesat în 28 ianuarie 2023. 
7. vatra_mcp_new (27 aprilie 2022). „Muzeul județean Teohari Antonescu, Giurgiu”. Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu. Accesat în 27 ianuarie 2023. 
8. Enache, Constantin (2005). Municipiul Giurgiu - compendiu monografic. București, Editura Universul Familiei. p. 549. 
9. „Nicolae Droc-Barcian. Articol de Ștefan Păun, publicat în revista „Independența Română", 17 mai 2021”. Accesat în 26 ianuarie 2023. 
10. Zamfirescu, I. (1976). Ateneul Român. Editura Științifică. p. 222. 
11. Netca, V. (1978). Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România. Editura Junimea. p. 66. 
12. „Expoziția „Nicolae Droc-Barcian, personalitate multiplă, dascăl devotat învățământului giurgiuvean"”. 30 noiembrie 2018. Arhivat din original la 18 aprilie 2021. Accesat în 28 ianuarie 2023. 
13. AGERPRES. „ȘTIRILE SERII ÎN JUDEȚE - 4 NOIEMBRIE”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la 5 noiembrie 2019. Accesat în 28 ianuarie 2023.