|
Focșani
Focșani este municipiul de reședință al județului Vrancea, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia, România, format din localitățile componente Focșani (reședința), Mândrești-Moldova și Mândrești-Munteni. Potrivit recensământului din 2021, are o populație de 66.648 locuitori. O așezare a existat în acest loc încă din secolul al XIII-lea, aici fiind localizată Civitas Milcoviae, reședința Episcopiei de Milcov, catolică. În secolul al XV-lea a fost ridicată pe un deal învecinat Cetatea Crăciuna, pe care Ștefan cel Mare a fortificat-o în anul 1482 drept avanpost în calea expansiunii otomane.[2] La începutul secolului al XVII-lea era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 este menționat ca târg la intersecția drumurilor comerciale care uneau Țara Românească cu Moldova. În secolele XVII-XVIII importanța așezării, cu cele două părți ale sale - moldovenească și muntenească - a crescut din nou, fapt atestat de numărul mare de biserici și mănăstiri construite aici. Numele orașuluiToponomia orașului Focșani ar putea proveni de la numele familiei Focșa, „moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”.[3] Cu toate acestea, lipsa unei atestări documentare a unei asemenea familii lasă loc pentru mai multe interpretări[4]. În orice caz, se poate afirma faptul că în 1575 exista deja o așezare rurală cu acest nume, fiind menționată de către Alexandru al II-lea Mircea în contextul luptelor date în zonă de către el și fratele său, Petru Șchiopul, pentru a lua tronul Moldovei de la voievodul Ioan Vodă Armeanul[5]. GeografieAșezare geograficăFocșani se află la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România. Este încadrat geografic la , străjuit de partea nord-estică a Carpaților de Curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (1.001 m). Municipiul Focșani are o suprafață de 54,8 km², ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oraș făcându-se prin șase porți de intrare:
Relief și geologieReliefFiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești-Bacău-Suceava și pe drumul european E85 (DN2) București-Buzău-Suceava, flancat de râurile Putna, spre est, la o distanță de 7 km, și Milcov, spre sud, la o distanță de 2 km, orașul Focșani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de 50–55 metri deasupra nivelului mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Ciorăști până la albia Siretului. ClimăPe teritoriul municipiului Focșani, clima este temperat-continentală, influențată de adăpostul Carpaților de curbură, cu variații mari de temperatură.
HidrografieFloră și faunăRiscuri seismiceTeritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din România. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a doua zone:
Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau alte părți superioare ale învelișului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul XX, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape în întregime orașul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade. Numărul cutremurelor cu magnitudine egală sau mai mare de 3 grade înregistrate în județul Vrancea pe ultimii ani se prezintă astfel:
Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focșani trebuie să țină cont în mod prioritar de faptul ca cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea. IstorieDescoperiri arheologice preistorice și anticeSăpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focșaniului atestă că în zona vetrei actuale a orașului a existat în neolitic o așezae, obiectele descoperite aparținând culturii Starčevo-Criș (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III–II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparținut carpilor și sarmaților din secolele al II-lea–al III-lea e.n. Teritoriul pe care se află orașul astăzi a fost puternic afectat de invazia goților, hunilor, slavilor, tătarilor. Hrisov munteanPrimul document în care se vorbește despre existența Focșanilor, este un hrisov muntean, din 30 ianuarie 1575, în care se arată cum Alexandru Vodă din Țara Românească a fost lovit „cu înșelăciune pe la Focșani” de Ion Vodă cel Viteaz, se referă la o luptă purtată în 1572.[6] TârgPână la începutul secolului XVII-lea, Focșaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615–1620 se menționează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă așezare între Trotuș și Râmnicu Sărat, aflându-se la confluența drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu țările din vestul și estul Europei. Focșanii Valahiei și Focșanii MoldoveiPentru că Focșanii se găseau chiar pe granița ce despărțea Moldova de Țara Românească, cu timpul au apărut două orașe cu același nume: Focșanii Valahiei (Focșanii Munteni) și Focșanii Moldovei. Pe la anul 1641, un călător străin anonim descria Focșanii ca fiind un oraș mare, „aflat chiar pe granița Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un pârâu, mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”. Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părți din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mișcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată. La 1 ianuarie 1848 a fost suprimată linia vamală între Moldova și Țara Românească, Focșaniul pierzând astfel funcția de vamă. După alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite, acesta a dat un decret, la 10 iulie 1862, care legifera că „ambele părți ale orașului Focșani de dincoace și dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi residența județului Putna”.[7] La Focșani a funcționat între anii 1859 și 1862 Comisia Centrală, însărcinată cu elaborarea legilor comune în Principatele Unite, Curtea de Casație pentru două Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității.  Perioada dintre Unire și câștigarea independenței cunoaște o mare înflorire. În 1866 se construiește Gimnaziul, astăzi Colegiul Național „Unirea”, în anul 1867 Spitalul județean și comunal, în anul 1873 Grădina Publică. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cunoaște aceeași dezvoltare înfloritoare în așa fel încât se înființează Societatea Filarmonică denumita simbolic „Doina Vrancei” (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, inaugurat în 1913, Palatul de Justiție. Pe 30 decembrie 1881 a avut loc la Focșani Primul Congres Mondial Sionist.   Cele două războaie mondiale și perioada dintre ele La 9 decembrie 1917 a fost semnat la Focșani armistițiul între reprezentanții Armatei Române și cei ai Puterilor Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a orașului Focșani prin construirea unei uzine electrice, se construiește Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” (1927), clădirea Băncii Naționale, construită în stil arhitectonic neoclasic, Palatul Telefoanelor; se îmbunătățește rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua stradală, se construiește Mausoleul Eroilor Focsani între anii 1924-1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți (1930). În perioada interbelică exacerbarea mișcării de dreapta se manifestă prin antisemitismul îndreptat împotriva puternicei comunități evreiești din oraș.[8] Astfel, în 14 iunie 1925 căsătoria lui Corneliu Zelea Codreanu cu Elena Ilinoiu, în Crângul Petrești, are și o clară tentă politică. Se țin cuvântări antisemite și sunt distruse magazine ale acestei comunități. Perioada comunistăDupă anul 1950 se înregistrează un rapid proces de industrializare cu implicații directe în procesul de creștere economică, migrarea populației către mediul urban și, implicit, în structura urbană a localității: apar primele cartiere de blocuri de locuințe (Cartierul Gara, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a orașului), se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat, s-au construit Fabrica de Confecții (azi SC Incom SA), Intreprinderea de Produse Finite din Lemn (1963) (SC Mopaf SA), Fabrica de dispozitive, ștanțe, matrițe și scule așchietoare (1971) (SC Romseh SA), Întreprinderea de aparataj electric (SC Instaelectric SA), întreprinderi de producere, prelucrare și valorificare a vinului (S.C. Vinicola S.A., S.C. Vincon S.A.), Întreprinderea de prelucrare mase plastice (1974) (Uniplast-R S.R.L. (1973), Întreprinderea de vase emailate (1979) (S.C. VEF S.A.), Întreprinderea metalurgică (Metanef), unități aparținând industriei ușoare (S.C. Heim-Milcov S.A., Filatura de bumbac (1981), EFECTOFIL SA (1991)), precum și întreprinderi din industria alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor și fructelor). Orașul Focșani a devenit municipiu, reședință a județului Vrancea, odată cu noua împărțire administrativ-teritorială a României, care a avut loc în anul 1968. Stemă Stema în perioada interbelică cuprindea acvila și capul de bour. DemografieDinamica populațieiComponența etnică a municipiului Focșani Români (81,91%) Alte etnii (1,09%) Necunoscută (17,01%) Componența confesională a municipiului Focșani Ortodocși (79,9%) Alte religii (1,98%) Necunoscută (18,13%) Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Focșani se ridică la 66.648 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 79.315 locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,91%), iar pentru 17,01% nu se cunoaște apartenența etnică.[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,9%), iar pentru 18,13% nu se cunoaște apartenența confesională.[11] Focșani - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia Politică și administrațieMunicipiul Focșani este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Cristi Valentin Misăilă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]
Atracții turisticeMonumente istorice 
Biserici și manăstiri
Cultură Teatrul municipal poartă denumirea ctitorului său, maiorul Gheorghe Pastia, care a donat suma necesară construirii unei locații destinate teatrului, în anul 1908. Proiectul edificiului a fost ales de către o comisie din care făceau parte Constantin Nottara și arhitectul Ion Mincu. Lucrările de construcție au durat peste cinci ani, inaugurarea având loc pe 21 noiembrie 1913. Ca architectură, Teatrul Municipal îmbină stilul baroc cu elemente caracteristice stilului Art Nouveau. La construcția sa au fost avute în vedere schițele teatrelor Raimundtheater și Jubiläums-Stadttheater din Viena, conduse de bănățeanul Adam Müller-Guttenbrunn. În perioada comunistă activitatea teatrului a fost afectată de spectacolele propagandistice impuse de Partidul Comunist Român. După cutremurul din 1986 și-a întrerupt activitatea pentru o perioadă de 18 ani. Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” a fost redeschis publicului în ianuarie 2004. MediaRadioPosturi de radio disponibile în oraș sunt următoarele:
și posturile de radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune, precum:
TeleviziuniTeleviziunile disponibile din oraș sau care emit în județul Vrancea sunt:
Presă
SănătateÎncepând cu data de 1 ianuarie 1999 și în conformitate cu Legea nr. 100 din 1998 și cu Legea nr. 145 din 1997, au luat ființă, ca unității distincte, Direcția de Sănătate Publică a județului Vrancea și Casa de Asigurări de Sănătate a județului Vrancea. Din anul 1999 (semestrul II), Casa Județeană de Asigurări de Sănătate cofinanțează patru programe naționale de sănătate:
Municipiul Focșani concentrează cea mai mare parte a dotărilor pentru sănătate și asistență socială ale județului (peste 50%), oferind servicii diversificate. S-a finalizat și amenajat stația de dializă care asigură derularea programului nr. 15 a Ministerului Sănătății de prevenire în patologia nefrologică, dialize și transplant renal (septembrie 1998). S-a amenajat și dotat Camera de primire urgențe a Spitalului Județean Focșani. S-a mărit capacitatea Serviciului județean de Ambulanță prin dotarea acestuia cu o ambulanță FIAT DUCATO pe lângă cele 4 existente. S-au înființat noi unități medicale cum ar fi:
S-au încheiat contracte de comodat cu medici din ambulatoriu pentru înființarea cabinetelor medicale, pentru un numar de 283 de cabinete medicale. EconomieIndustriaÎn anii de după revoluție producția industrială a cunoscut profunde modificări structurale, astfel încât începând cu anul 2000 producția preponderentă o constituie confecțiile textile care față de anul 1990 au crescut cu 46%, iar față de anul 1996 de circa 4 ori, în detrimentul celorlalte ramuri ale industriei, respectiv producția vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lână și bumbac etc. AgriculturaAgricultura este slab reprezentată, fiind concretizată în creșterea animalelor și cultivarea vitei-de-vie, în Mândrești-Munteni. Asistența socialăProblematica socială a comunității municipiului Focșani, asigurarea unui trai decent și un viitor generațiilor următoare trebuie să implice acțiunea autorităților locale pentru asigurarea condițiilor normale de dezvoltare sănătoasă a comunității, creșterea calității vieții. SportActivitatea sportivă este bine reprezentată prin orele de educație fizică și sport din învățământ, existența unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastică și alte sporturi de performanță, o sală polivalentă, două terenuri de sport. EchipePersonalități   
Note
Legături externe
Imagini
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Portal di Ensiklopedia Dunia
