|
M=SF M=SF este o serie de cărți științifico-fantastice publicată de editura neerlandeză Meulenhoff din Amsterdam.[1] Numele este o referire la formula E=mc2 (echivalența masă-energie). Începând cu anii 1930, un număr mare de titluri de science fiction au apărut în lumea vorbitoare de limba engleză. Din anii 1960, genul științifico-fantastic a devenit popular în Țările de Jos și Belgia și au fost o serie de edituri care au tradus și publicat cele mai importante lucrări în limba engleză într-un timp relativ scurt. Serii SF au fost publicate, printre alții, de Uitgeverij Luitingh, Elsevier, Bruna(d) (colecția Bruna SF(d)), Fontein (Fontein SF), Scala (Scala SF), Het Spectrum (Prisma SF), Born NV Uitgeversmaatschappij(d) (Born SF) și editura Elmar (Elmar SF(d)). Sub titlul M=SF, editura Meulenhoff a început o serie din 1967. Primele 62 de volume au apărut cu coperta albă: așa-numita „serie albă”. Retipăriri ale acestei ediții și ale altora au apărut cu o copertă color. Cei mai importanți și influenți scriitori publicați în serie sunt Isaac Asimov, Arthur C. Clarke, Philip K. Dick, Philip José Farmer, Harry Harrison, Robert Heinlein Frank Herbert, Ursula Le Guin, Fritz Leiber, Larry Niven, Jack Vance, A. E. van Vogt, Robert Silverberg, Theodore Sturgeon și Kurt Vonnegut. Lucrări olandeze sunt, de asemenea, incluse în serie, cum ar fi Sam, of de Pluterdag(d) de Paul van Herck(d) și cărți de Wim Gijsen(d) și Peter Schaap(d). În anii 1980 și 1990, interesul publicului pentru SF a scăzut și majoritatea editurilor au întrerupt seria lor specială SF. Seria de la editura Meulenhoff este încă în desfășurare, în ciuda faptului că frecvența noilor ediții a fost mult redusă, iar în 2013 avea un total de 377 de titluri. Selecție de lucrări din seria M=SF
Note
Legături externe |
Index:
pl ar de en es fr it arz nl ja pt ceb sv uk vi war zh ru af ast az bg zh-min-nan bn be ca cs cy da et el eo eu fa gl ko hi hr id he ka la lv lt hu mk ms min no nn ce uz kk ro simple sk sl sr sh fi ta tt th tg azb tr ur zh-yue hy my ace als am an hyw ban bjn map-bms ba be-tarask bcl bpy bar bs br cv nv eml hif fo fy ga gd gu hak ha hsb io ig ilo ia ie os is jv kn ht ku ckb ky mrj lb lij li lmo mai mg ml zh-classical mr xmf mzn cdo mn nap new ne frr oc mhr or as pa pnb ps pms nds crh qu sa sah sco sq scn si sd szl su sw tl shn te bug vec vo wa wuu yi yo diq bat-smg zu lad kbd ang smn ab roa-rup frp arc gn av ay bh bi bo bxr cbk-zam co za dag ary se pdc dv dsb myv ext fur gv gag inh ki glk gan guw xal haw rw kbp pam csb kw km kv koi kg gom ks gcr lo lbe ltg lez nia ln jbo lg mt mi tw mwl mdf mnw nqo fj nah na nds-nl nrm nov om pi pag pap pfl pcd krc kaa ksh rm rue sm sat sc trv stq nso sn cu so srn kab roa-tara tet tpi to chr tum tk tyv udm ug vep fiu-vro vls wo xh zea ty ak bm ch ny ee ff got iu ik kl mad cr pih ami pwn pnt dz rmy rn sg st tn ss ti din chy ts kcg ve
Portal di Ensiklopedia Dunia
