Liga Campionilor UEFA (englezăUEFA Champions League; cunoscută inițial drept Cupa Europei, apoi numită Cupa Campionilor Europeni până în 1992), abreviată deseori UCL, este prima competiție fotbalistică inter-cluburi europeană ca valoare, peste UEFA Europa League, fiind organizată de UEFA. Ea reprezintă una dintre cele mai prestigioase trofee de cluburi în sport, alături de Copa Libertadores a Americii de Sud.
Real Madrid este cel mai de succes club din istoria competiției, câștigând trofeul de 15 ori, inclusiv primele 5 ediții. Cluburile spaniole au cele mai multe trofee cumulativ (19), urmate de cele engleze și italiene (câte 12). Competiția a fost câștigată de 22 de cluburi diferite de-a lungul timpului, 12 dintre care au câștigat-o de mai multe ori.[1] De când competiția și-a schimbat denumirea și structura în 1992, Real Madrid este unicul club care a reușit să câștige în trei ediții consecutive trofeul.
Cunoscută inițial sub numele de Cupa Campionilor Europeni sau mai simplu Cupa Europei în primii ani după apariția sa, competiția a început în 1955/1956 cu un format de fază eliminatorie în tur-retur unde echipele disputau două meciuri, unul acasă și unul în deplasare, iar echipa cu cel mai mare scor per total se califica pentru următoarea fază a competiției. Participarea era posibilă doar echipelor câștigătoare ale titlului de campioană în ligile naționale și deținătoarei curente a cupei. Competiția era organizată și se derula anual într-o manieră similară Copei Libertadores din America de Sud.
Formatul și numele au fost schimbate în 1992-1993, sistemul de disputare al partidelor modificându-se radical de-a lungul anilor, de asemenea.
Calificare
Calificarea pentru competiție este decisă de către poziția ocupată de echipele competitoare în ligile lor domestice, și în funcție de locul ligii domestice în clasamentul coeficientului UEFA. Cluburile care joacă în ligi domestice clasate între primele ligi conform coeficientului UEFA intră automat în fazele mai târzii ale competiției.
Din sezonul 2009-2010, UEFA a adus o serie de modificări competiției, mai ales cu privire la calificarea celor 32 de echipe care vor constitui 8 grupe. De atunci, mai multe modificări au avut loc. Astfel, în prezent, 26 de echipe sunt calificate direct în faza grupelor, iar pentru celelalte 6 locuri sunt create două tablouri/rute diferite:
Ruta Campionilor, de pe care se califică 4 echipe, destinat campioanelor din țările cu un coeficient UEFA mai slab. Pe acestă rută sunt în total 5 tururi de calificare, în care echipele vor fi repartizate în funcție de coeficientul UEFA al țării;
Ruta Non-campionilor, de pe care se califică 2 echipe din campionatele primelor 15 țări în ordinea coeficienților. Pe acestă rută sunt în total 3 tururi de calificare, în care echipele vor fi repartizate în funcție de coeficientul UEFA al țării.
De asemenea, deținătoarea titlului Ligii Campionilor este calificată direct în faza grupelor, indiferent pe ce poziție se clasează în liga sa domestică. Această decizie a fost luată imediat după ce clubul englezLiverpool a câștigat competiția din 2004-2005. Liverpool a terminat pe locul cinci în Premier League, la un loc în afara ultimei poziții de calificare directă, fiind în imposibilitatea de a-și apăra titlul. Ulterior, a fost luată decizia ca și campioana UEFA Europa League să fie calificată direct în faza grupelor.
Din 2010, finala Ligii Campionilor are loc într-o sâmbătă, și nu miercurea, așa cum a fost programată până în acel moment.
Faza grupelor și faza eliminatorie
Faza grupelor
În prezent, faza grupelor este alcătuită din 8 grupe a câte 4 echipe fiecare. Pentru a se determina componența fiecărei grupe este folosită tragerea la sorți, echipele fiind împărțite în patru urne numerice în funcție de coeficientul UEFA al cluburilor. Echipele din aceeași urnă, precum și echipele din aceeași țară, nu se pot afla în aceeași grupă. În faza grupelor, echipele se înfruntă în sistem double round-robin (fiecare cu fiecare), ele disputând câte două partide împotriva fiecărei echipe din grupă în sistem tur-retur, un meci disputându-se pe teren propriu, iar celălalt în deplasare astfel, fiecare echipă are 6 meciuri disputate în total. La finalul fazei grupelor, echipele care se află pe primele două poziții în grupă avansează în faza eliminatorie, iar echipa situată pe locul 3 se califică în faza eliminatorie a UEFA Europa League. Echipa de pe locul 4 este eliminată din competiție.
Faza eliminatorie
În faza eliminatorie participă cele 16 echipe de pe primele două locuri din fiecare grupă. Sistemul folosit este single-elimination tournament, unde echipele sunt trase la sorți două câte două pentru a disputa două jocuri (tur-retur), unul pe teren propriu iar unul în deplasare. În faza optimilor de finală, echipele de pe primul loc din fiecare grupă pot întâlni doar echipe situate pe locul 2 din celelalte grupe, iar echipele din aceeași țară, de asemenea, nu se pot întâlni. Începând cu sferturile de finală, tragerea la sorți este complet aleatorie, fără niciun criteriu. Până la finală, sistemul este următorul: La finalul celor două partide, scorul obținut în fiecare meci este adunat, iar echipa cu cel mai mare scor general se califică mai departe, iar cealaltă este eliminată. În caz că scorul general se află la egalitate, meciul al doilea (returul) va fi prelungit cu încă 30 de minute. Dacă și la finalul prelungirilor, scorul se află la egalitate, vor fi executate lovituri de departajare.
Finala se dispută într-un singur joc de 90 de minute între cele două echipe rămase în competiție. Dacă la finalul celor 90 de minute, scorul se află la egalitate, meciul va fi prelungit cu încă 30 de minute. Dacă și la finalul prelungirilor, meciul se află la egalitate, se vor executa lovituri de departajare. După încheierea jocului, echipa câștigătoare este încununată campioană și primește Trofeul Ligii Campionilor.
Distribuție
Următoarea este lista de acces implicită.[3][4] Nicio asociație nu poate avea mai mult de 5 echipe calificate în Liga Campionilor.
Formatul pentru Liga Campionilor UEFA, sezonul 2018–19 până în 2023–24
Echipe care intră în această rundă
Echipele care avansează din runda precedentă
Preliminarii (4 echipe)
4 campioni de la asociațiile de pe locurile 52-55 conform coeficientului UEFA
Turul I (34 echipe)
33 de campioni de la asociațiile 18-51 (excepție Liechtenstein)
un câștigător din Preliminarii
Turul II
Campioni (20 de echipe)
3 campioni de la asociațiile de pe locurile 15–17
17 câștigători din Turul I
Non-campioni (6 echipe)
6 echipe de pe locul 2 de la asociațiile de pe locurile 10–15
Turul III
Campioni (12 echipe)
2 campioni de la asociațiile de pe locurile 13–14
10 câștigători din Turul II din faza pentru campioni
Non-campioni (8 echipe)
3 echipe de pe locul 2 de la asociațiile de pe locurile 7–9
2 echipe de pe locul 3 de la asociațiile de pe locurile 5-6
3 câștigători din Turul II din faza pentru non-campioni
Play-off
Campioni (8 echipe)
2 campioni de la asociațiile de pe locurile 11–12
6 câștigători din Turul III din faza pentru campioni
Non-campioni (4 echipe)
4 câștigători din Turul III din faza pentru non-campioni
Faza grupelor (32 echipe)
10 campioni de la asociațiile de pe locurile 1–10
6 echipe de pe locul 2 de la asociațiile de pe locurile 1–6
4 echipe de pe locul 3 de la asociațiile de pe locurile 1–4
4 echipe de pe locul 4 de la asociațiile de pe locurile 1–4
4 câștigători din play-off din faza pentru campioni
2 câștigători din play-off din faza pentru non-campioni
Faza eliminatorie (16 echipe)
8 echipe care s-au clasat pe primul loc în grupe
8 echipe care s-au clasat pe locul doi în grupe
Note
^1 - Dacă echipa câștigătoare a Ligii Campionilor din sezonul trecut se califică pentru faza grupelor prin intermediul ligii interne, echipa de pe locul 4 din acea ligă intră în faza grupelor UEFA Europa League, doar dacă nu a fost câștigătoare a UEFA Europa League.
^2 - Dacă echipa câștigătoare a UEFA Europa League din sezonul trecut se califică pentru faza grupelor prin intermediul ligii interne, echipa de pe locul 3 de la asociația clasată a cincea intră în faza grupelor.
Formatul pentru Liga Campionilor UEFA începând cu sezonul 2024-2025[5]
Echipe care intră în această rundă
Echipele care avansează din runda precedentă
Primul tur de calificare (32 de echipe)
32 de campioane din asociațiile 23–55 (cu excepția Liechtensteinului)
Al doilea tur de calificare
Ruta Campioanelor (24 de echipe)
8 campioane din asociațiile 15–22
16 câștigătoare din primul tur de calificare
Ruta Non-campioanelor (6 echipe)
6 echipe de pe locul 2 din asociațiile 10–15
Al treilea tur de calificare
Ruta Campioanelor (12 echipe)
12 câștigătoare din al doilea tur de calificare (Ruta Campioanelor)
Ruta Non-campioanelor (8 echipe)
3 echipe de pe locul 2 din asociațiile 7–9
o echipă de pe locul 3 din asociația 6
1 echipă de pe locul 4 din asociația 5
3 câștigătoare din al doilea tur de calificare (Ruta Non-campioanelor)
Runda play-off
Ruta Campioanelor (10 echipe)
4 campioane din asociațiile 11–14
6 câștigătoare din al treilea tur de calificare (Ruta Campioanelor)
Ruta Non-campioanelor (4 echipe)
4 câștigătoare din al treilea tur de calificare (Ruta Non-campioanelor)
Alte performanțe notabile au fost obținute de Dinamo București, ajunsă în semifinale în 1984 (0-1 în deplasare și 1-2 acasă cu Liverpool FC) și de Universitatea Craiova, care a fost prima echipă românească calificată în sferturile de finală ale competiției, în anul 1981 (0-2 acasă și 1-1 în deplasare cu Bayern München).
De la reorganizarea competiției în formatul Ligii Campionilor, reușitele echipelor românești au fost mai modeste; singura echipă care s-a calificat în faza grupelor până în 2008 a fost Steaua, cu șase participări, iar apoi CFR Cluj, Unirea Urziceni și Oțelul Galați. Dintre toate cele 4 niciuna nu a trecut în fazele superioare, dar FCSB, Unirea Urziceni și CFR Cluj au reușit totuși să ajungă în Cupa UEFA (respectiv Europa League) de pe locul 3 al grupelor din care au făcut parte.
În acest moment, echipa care deține recordul de cele mai multe puncte acumulate în grupe este CFR Cluj, reușind să obțină 10 puncte în sezonul 2012-2013, terminând la egalitate cu Galatasaray SK, însă formația turcă a terminat pe 2 beneficiind de rezultatele jocurilor directe.
Cluburile câștigătoare primesc trofeul la ceremonia de premiere, dar trebuie să-l returneze la sediul central UEFA cu două luni înainte de finala sezonului următor. Apoi, UEFA oferă câștigătorilor o replică la scară mai mică a trofeului pentru a-l păstra permanent. Regulile actuale ale competiției subliniază că trofeul va fi acordat permanent echipei care câștigă competiția trei ani consecutiv sau de cinci ori în total.
De-a lungul competiției, nu toate echipele de top din Europa au reușit să câștige trofeul la prima lor finală. A fost nevoie de mai multe încercări pentru a-și trece în palmares primul titlu de campioană UEFA Champions League.
Francisco Gento este singurul jucător cu 6 trofee câștigate din 8 posibile.
Clarence Seedorf este singurul jucător cu 4 trofee câștigate cu 3 echipe diferite (Ajax '95, Real '98, Milan '03, Milan '07).
Patrice Evra deține recordul pentru cele mai multe finale pierdute, cu 4: în 2004 cu Monaco, în 2009 și 2011 cu Manchester United și în 2015 cu Juventus. A pierdut în fața Barcelonei în ultimele trei ocazii.
Christian Eriksen este primul jucător care a pierdut două finale consecutive în două competiții diferite: Finala UEFA Champions League 2019 cu Tottenham Hotspur și Finala UEFA Europa League 2020 cu Inter Milano.
Edwin van der Sar este singurul portar care a jucat în cinci finale ale Ligii Campionilor cu Ajax în 1995 și 1996 și Manchester United în 2008, 2009 și 2011.
Lionel Messi deține recordul pentru cele mai multe goluri marcate în faza grupelor cu 68 . [11]
Cristiano Ronaldo deține recordul pentru cele mai multe goluri marcate în faza eliminatorie cu 67 , deține și recordul pentru cele mai multe goluri din faza grupelor într-un singur sezon cu 11 reușite, de asemenea el și-a trecut în palmares și alte două recorduri pentru cele mai multe goluri marcate: pe teren propriu 69 și în deplasare 57 . [11]
Bayern München este, de asemenea, primul și singurul club care a câștigat toate meciurile într-o campanie din Liga Campionilor, câștigând 11 din 11 în sezonul lor de succes 2019-20. [12]
Milano este singurul oraș cu două reprezentante câștigătoare ale trofeului (Inter Milano și AC Milan)
recordul de participări consecutive : Real Madrid cu 15 (între 55/56 și 69/70)
4 jucători au câștigat trofeul ca jucător, și apoi ca antrenor cu aceeași echipă : Miguel Muñoz (Real - ca jucător în 55/56 și 56/57, ca antrenor în 65/66), Carlo Ancelotti (AC Milan - ca jucător în 88/89 și 89/90, ca antrenor în 2002/03 și 2006/07), Pep Guardiola (FC Barcelona - ca jucător în 1991/92, ca antrenor 2008/09 și 2010/11) și Zinedine Zidane (Real Madrid - ca jucător în 2001/02, ca antrenor 2015/16, 2016/17 și 2017/18)
Nottingham Forest FC este echipa cu mai multe Cupe ale Campionilor în palmares (2), decât titluri de campionat intern (1)
cel mai rapid gol marcat :
Roy Makaay (Bayern) Bayern München - Real Madrid, în 10 secunde
David Alaba (Bayern) Bayern München - Juventus, în 20 de secunde
Tabelele de mai jos prezintă numărul de cluburi pentru fiecare țară din Europa care și-au făcut apariția în această competiție în era Cupa Campionilor Europeni și în era actuală Liga Campionilor.
Era Liga Campionilor — nu include cluburile din etapele de calificări, ci doar echipele care s-au calificat în faza grupelor
^Pentru jucătorii activi înainte de introducerea Liga Campionilor în 1992, vezi „All-time records 1955–2020”(PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations (UEFA). p. 8. Arhivat din original(PDF) la . Accesat în .