Johannes Stöffler

Johannes Stöffler
Date personale
Născut	10 decembrie 1452 Blaubeuren, Baden-Württemberg, Germania
Decedat	16 februarie 1531 (78 de ani) Blaubeuren, Baden-Württemberg, Germania
Înmormântat	Tübingen
Cauza decesului	cauze naturale (pestă)
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	astronom cadru didactic universitar[*]​ matematician astrolog[*]​ cartograf[*]​
Locul desfășurării activității	Tübingen[1]
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Domeniu	astronomie
Instituție	Universitatea din Tübingen
Alma Mater	Universität Ingolstadt[*][[Universität Ingolstadt (former university in Ingolstadt, Bavaria (1472–1800))|​]]
Doctoranzi	Sebastian Münster[*]​ Philipp Melanchthon
Modifică date / text

Johannes Stöffler (de asemenea Stöfler, Stoffler, Stoeffler) (n. 10 decembrie 1452, Blaubeuren, Baden-Württemberg, Germania – d. 16 februarie 1531, Blaubeuren, Baden-Württemberg, Germania) a fost un matematician, astronom, astrolog și preot german, confecționer de instrumente astronomice și profesor la Universitatea din Tübingen.

Viața

Johannes Stöffler s-a născut pe 10 decembrie 1452, în localitatea Justingen din apropiere de Blaubeuren, în Jura Șvabă. A urmat cursurile elementare ale școlii mănăstirii Blaubeuren, după care s-a înscris la nou-înființata Universitate din Ingolstadt în data de 21 aprilie 1472, unde a obținut diploma Baccalaureus în septembrie 1473 și diploma Magister în ianuarie 1476. După terminarea studiilor a fost numit paroh la Justingen, unde în afară de obligațiile sale clericale, s-a ocupat de astronomie, astrologie și de confecționarea de instrumente de observare astronomice cum erau ceasurile și globurile cerești. A purtat o vie corespondență cu importanți umaniști ai vremii sale, ca de exemplu Johannes Reuchlin, pentru care a confecționat un Equatorium și a scris un horoscop.

În 1499 el a prezis că un potop va scufunda lumea sub ape în data de 20 februarie 1524.[2] În 1507, la intervenția ducelui Ulrich I, a fost numit profesor la recent înființata catedră de matematică și astronomie de la Universitatea din Tübingen, unde a predat și publicat mai multe lucrări, fiind ales în cele din urmă ca rector în anul 1522. În perioada numirii sale, el se bucura deja de o recunoaștere științifică în domeniul efemeridelor - deoarece făcea studii în colaborare cu Jacob Pflaum - și a continuat calculele lui Regiomontanus care au fost publicate postum în anul 1531.[3] Lucrarea sa Elucidatio fabricae ususque astrolabii, publicată în mai multe ediții, a fost folosită de astronomi pentru o lungă perioadă de timp ca un manual de lucru.[4] Philipp Melanchthon și Sebastian Münster au fost cei mai cunoscuți studenți ai săi. În anul 1530, când o epidemie de ciumă a forțat împărțirea și relocarea universității într-o zona rurală din apropierea Tübingen-ului, Stöffler s-a dus la Blaubeuren și a murit acolo de ciumă la 16 februarie 1531. A fost îngropat în interiorul bisericii universitare din Tübingen.

Lucrări

• 1493: Un glob ceresc pentru episcopul de Konstanz. Acest glob, în calitate de singurul rămas și cel mai important obiect din atelierul său, este expus la Muzeul Landului Württemberg din Castelul Vechi din Stuttgart.
• 1496: Un ceas astronomic pentru Catedrala din Konstanz.
• 1498: Un glob ceresc pentru episcopul de Worms.
• 1499: Un Almanah (Almanach nova plurimis annis tuburi venturi inserentia) ,publicat în colaborare cu astronomul Jakob Pflaum din Ulm, care a fost desemnat ca o continuare a efemeridelor lui Regiomontanus. El a avut o mare circulație, fiind tipărite 13 ediții până în 1551, și a exercitat un efect puternic asupra astronomiei din perioada Renașterii.
• 1512: O carte despre construirea și utilizarea astrolabului (Elucidatio fabricae ususque astrolabii), publicată în 16 ediții până în 1620, și, în 2007, pentru prima dată în limba engleză.[5]
• 1514: Tabele astronomice (Tabulae astronomicae).
• 1518: O propunere pentru revizuirea calendarului (Calendarium romanum magnum), care a reprezentat baza calendarului gregorian.[6]

Recunoaștere postumă

Craterul lunar "Stöfler" (cu un singur f) a fost numit în onoarea lui.

Referințe

1. „Johannes Stöffler”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 2 aprilie 2015 
2. „Ten Notable Apocalypses That (Obviously) Didn't Happen”. Smithsonian magazine. 12 noiembrie 2009. Arhivat din original la 6 august 2017. Accesat în 14 noiembrie 2009. In 1499, the German mathematician and astronomer Johannes Stöffler predicted that a vast flood would engulf the world on 20 February 1524. (His calculations foretold 20 planetary conjunctions during this year—16 of which would take place in a “watery sign,” a.k.a. Pisces.) 
3. Gingerich, Owen (1975). „"Crisis" versus Aesthetic in the Copernican Revolution” (PDF). Vistas in Astronomy. Elsevier BV. 17 (1): 85–95. Accesat în 23 iunie 2016. 
4. Kern, Ralf, Aud Instrumente în ihrer Zeit.
5. Stoeffler, Johann (1553). Elucidatio fabricae ususque astrolabii. Apud G. Cavellat. 
6. Alessandro Gunella și John Mreană, Stoeffler e Elucidatio (traducere de Elucidatio fabricae ususque astrolabii în limba engleză).

Legături externe

• Electronic facsimile-editions of the rare book collection at the Vienna Institute of Astronomy
• Online Galleries, History of Science Collections, University of Oklahoma Libraries Arhivat în 16 mai 2016, la Wayback Machine. High resolution images of works by and/or portraits of Johannes Stoeffler in .jpg and .tiff format.