Ida de LorenaIda de Lorena (numită Binecuvântata Ida de Boulogne)[1] (n. cca. 1040 – d. 13 aprilie 1113)[2] face parte din galeria sfinților occidentali. FamiliaIda a fost fiica ducelui Godefroy al III-lea de Lorena și al soției acestuia, Doda.[3] Bunicul său a fost Gothelo I de Lotharingia, iar frate i-a fost Godefroy al IV-lea de Lorena. În 1057, s-a căsătorit cu Eustațiu al II-lea de Boulogne,[2] cu care a avut trei fii:
Atunci când cei trei fii ai săi au plecat pentru a participa la Prima cruciadă, Ida a adus o contribuție financiară majoră pentru cheltuielile necesare acestora.[4] ViațaIda a fost mereu activă din punct de vedere religios și caritabil. Moartea soțului ei i-a asigurat o avere considerabilă, pe care a utilizat-o pentru proiectele sale de a întemeia mănăstiri, printre care:
Ea a păstrat corespondența cu Anselm de Canterbury, iar unele dintre scrisorile acestuia către Ida s-au păstrat.[7][8] Moartea și înmormântareaIda s-a stins din viață la 13 aprilie 1113, care a rămas data la care este onorată ca sfântă. Potrivit tradiției, locul în care se află înmormântată ar fi cel de la mănăstirea din Saint Vaast.[5] Moaștele sale au fost strămutate în 1669 la Paris, iar din 1808 la Bayeux.[1] Istoria vieții sale a fost scrisă de un călugăr contemporan de la abația din Saint Vaast.[5] De asemenea, Sfânta Ida este venerată și în Bayeux.[1] Note
Bibliografie
|
Portal di Ensiklopedia Dunia