Așezarea este pomenită pentru prima oară în epoca stăpânirii romane, de către geograful Ptolemeu[4]. Ca și episcopul Grégoire de Tours mai târziu[5], Ptolemeu considerase localitatea drept cea mai importantă așezare a baiocazilor (lat. baiocasses) din regiunea Bessin. Așa-numita Civitas Baiocassium, numită mai târziu de către romani Augustodorum, va purta sub Merovingieni numele Baiocas, pentru a fi consemnată în vremea lui William Cuceritorul sub numele Bayeaux.
Geografie
Bayeux este situat la 7 kilometri de coastele Mării Mânecii și la 30 de kilometri spre N - V de orașul Caen. Orașul este traversat de râul Aure.
Latitudine: 49°16'46 N
Longitudine: 0°42'10 V
Altitudinea minimă: 32 m, altitudinea medie: 50 m, altitudinea maximă: 67 m.
Demografie
În anul 1999, orașul Bayeux avea 14.961 de locuitori.
Primar în funcțiune (2008 - 2014) este Patrick Gaumont.
Istorie
Oraș important al provinciei romane Lugdunensis II, Augustodorum deveni în evul mediu timpuriu sediul episcopului sufragant din Rouen. În decursul secolului al III-lea ținutul Bessin a fost colonizat de saxoni, în secolul al V-lea el a fost adăugat de către Clovis I regatului francilor. Pentru perioada merovingiană este consemnată existența unei monetării în Bayeux.
Sub domnia lui Carol cel Mare Bessin-ul a devenit comitat. Dezvoltarea lui a fost abrupt întreruptă de invaziile normanzilor din 885, conduși de Rollo. Din anul 924 regiunea intră în componența ducatului normand, ceea ce însă nu a stăvilit neliniștile datorate repetatelor invazii scandinavice. Astfel, în 940, după o scurtă perioadă de stăpânire bretonă, zona a fost din nou devastată de wikingi. Cetatea Bayeux a fost asediată în anul 943 de oștirile ducelui francilor, Hugues cel Mare (897-956), care urmărea înlăturarea lui Richard I de la conducerea ducatului Normanziei. Normandul Hagrold a organizat cu succes apărarea orașului, dar a trebuit până la urmă, în 944, să-l cedeze lui Ludovic IV Transmarinul.
Istoria episcopilor din Bayeux este o temă controversată în cercetare. După unele opinii primul episcop al orașului a fost Sf. Exuperus, în secolul al IV-lea.
Catedrala Notre-Dame, ale cărei vitralii comemorează expediția lui William Cuceritorul (1066). Catedrala este remarcabilă atât prin marea sa orgă cât și prin lista cavalerilor normanzi participanți la bătălia de la Hastings (1066).
de Jacques Boussard: articolul Bayeux in: Lexikon des Mittelalters vol. I, Studienausgabe Stuttgart / Weimar 1999, col. 1710-1712.
fr Antoine Verney, Bayeux, coll. La ville est belle, Cully, Éditions Orep, 2002
Bayeux. Art de Basse-Normandie, numéro spécial, n°54, 1969
Antoine Verney, Les Collections préhistoriques du Musée de Bayeux, Bayeux, Musée Baron Gérard ed., 1994
Simone Bertrand et Marc Le Carpentier, Bayeux Médiéval, Bayeux, Heimdal, 1976
Collectif, Bayeux et son histoire, textes de 1844, 1859, 1878, 1886, 1887, Éditions du Bastion, 1995
François Neveux, Bayeux et Lisieux villes épiscopales de Normandie à la fin du Moyen-Age,Caen, Éditions du Lys, 1996
Abbé Jean Marie, Bayeux ville d'art, 2 volumes, Bayeux, 1969
Mohamed El Kordi, Bayeux au XVIIe-XVIIIe siècles, contribution à l'histoire urbaine de la France, La Haye-Paris, Mouton & co.- École pratique des hautes études, 1970
Christiane Huet, Bayeux au siècle des Lumières. Embellissements, urbanisme et architecture, Paris, La Mandragore, 2001
en Olwen H. Hufton, Bayeux in the late eighteen century, a social study, Oxford, The Clarendon Press ed., 1967
fr Collectif, Bayeux et le Bessin 1940-1944. Vie quotidienne. Résistance. Déportation. Libération, Evrecy-Bayeux, 1996
Françoise Decaumont et al., Le Discours de Bayeux, hier et aujourd'hui. Colloque de Bayeux 15 juin 1990, Paris, Economica éd., 1991
Antoine Verney, Dominique Herouard, Valérie Matoïan, Le Musée baron Gérard ou l'histoire d'une collection, Art de Basse-Normandie, n°123, 1985
Jean Lejeune, Les Anciennes Manufactures de porcelaine de Basse-Normandie. Valognes, Bayeux, Isigny, Caen, Cherbourg, La Dépêche, 1985
Antoine Verney, 25 ans de gravure contemporaine à Bayeux, Bayeux, Musée Baron Gérard éd., 1995
Mick Fouriscot et Mylène Salvador, La dentelle de Bayeux, Paris, éd. Didier Carpentier
J. Hermant, Histoire du Diocèse de Bayeux, Caen, 1705
Frédéric Pluquet, Contes populaires, traditions, proverbes et dictons de l’arrondissement de Bayeux, Caen, Chalopin, 1825
.svg){kind=small}
