Ca editor-traducător, în iunie 2000 fondează la Editura Kriterion, București, colecția Bibliotheca Islamica, unde va publica, printre altele, propriile traduceri ale unor autori de referință pentru spațiul arabo-islamic, cum ar fi Ibn Rushd, Ibn Arabi, al-Ghazali, Ibn Tufayl, Ibn Sina etc. Încă de la început se remarcă în mod special prin traducerea în limba română a Coranului (republicată de mai multe ori, după prima ediție din anul 2000, inclusiv într-o ediție bilingvă, arabă-română, apărută la Istanbul în anul 2003)[5]. Din anul 2001 este editor asociat al revistei Romano-Arabica, publicată de Centrul de Studii Arabe al Universității București.[4]
Traduce o serie de opere ale unor scriitori arabi contemporani, precum Jabra Ibrahim Jabra, Mahmoud Darwish, Samih al-Qasim etc.[6]. În scopul promovării literaturii contemporane arabe în România înființează în anul 2010, la editura [Ars Longa], colecția Alif [7]
În afară de numeroasele traduceri din limba arabă, a tradus și literatură română în arabă: în 1995 a publicat la Bagdad, în traducere arabă, o antologie de poezie românească sub titlul Kāna yağibu (Ar fi trebuit), lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor Irakieni. Tot la Bagdad a publicat în traducere arabă piesa de teatru Matca (Al-Mağrā) de Marin Sorescu. În 2002, a publicat - în Liban, în traducere arabă, Taghyān al-hulm (Tirania visului) de Carolina Ilica.[1]
Activitatea sa pedagogică nu se rezumă la cursurile ținute la Universitatea București. A publicat o serie de lucrări menite să fie instrumente utile atât studenților, cât și tuturor celor care doresc să învețe limba arabă (dicționare, ghiduri de conversație, un manual de ortografie și caligrafie arabă).[5]
Pe lângă studiile de arabistică, este preocupat și de kurdologie, domeniu în care a publicat monografiile Slujitorii Diavolului; Cartea Neagră, Cartea Dezvăluirii (1994); Poporul kurd – file de istorie (1997) etc.
Premii
Ca poet (în limbile română și arabă), a debutat în anul 1991 cu volumul Primăvara la Bagdad. A obținut pentru creația sa numeroase premii naționale – cum ar fi premiul Valahia (2001), – și internaționale – cum ar fi premiul Na‘man (Liban), 2005.[1] În anul 2023, George Grigore a obținut în Qatar Premiul „Sheykh Hamad pentru Traducere și Înțelegere Internațională”, la categoria „Realizări”, pentru întreaga sa activitate de traducător.
[11]
George Grigore, Din arta culinară a Orientului arab, Iacobi, București, 1991
Povești irakiene, culegere și traducere din araba irakiană de George Grigore, Coresi, 1993
Cartea Neagră, Cartea Dezvăluirii- studiu despre yazidiții din Irak, monografie și traducere de George Grigore, Editura Călin, 1994
Kana yagibu (Ar fi trebuit), Din poezia română contemporană (selecție și traduceri în arabă de George Grigore și K. O. Al-Amiri), Al-Ibda', Bagdad, 1995
Cuprins: Prefață de George Grigore și Kamil Oued Al-Amiri; Dimitrie Stelaru - Note bio-bibliografice, Stăm alături; Ștefan Augustin Doinaș - Note bio-bibliografice, În așteptare; Nichita Stănescu Note bio-bibliografice, Hieroglifa; Foamea de cuvinte; La-nceputul serilor; Leoaică tânară-iubirea; Către Pace; Menuet; Lecția despre cub; Marin Sorescu - Note bio-bibliografice, Simetrie, Roata, Capriciu, Rame, Portretul artistului, Fuga; Cezar Baltag - Note bio-bibliografice - Răsfrângere în memoria soarelui; Constanța Buzea - Note bio-bibliografice, Golgota, Dorul de veghe; Ioan Alexandru - Note bio-bibliografice, Omul; Ana Blandiana - Note bio-bibliografice, Legături, Ochiul închis, Ar fi trebuit, Limita, Torquato Tasso; Adrian Păunescu - Note bio-bibliografice, Mor substantivele, Spre plus infinit; George Alboiu - Note bio-bibliografice, Elegie pentru părinți; Lucian Avramescu - Note bio-bibliografice, Și gata, Duel, Ora închiderii
George Grigore, Poporul kurd – file de istorie, Interprint, 1997
George Grigore, Bucate arabe, Prefață de Vasilica Ghiță Ene, Editura Călin, București, 1997
George Grigore, Problematica traducerii Coranului în limba română, Prefață de Nadia Anghelescu, Ararat, 1997
George Grigore și Șêro Berazî, Rêkêșa axaftina kurdî-romanî - Ghid de conversație român-kurd, Kriterion, București, 1998
George Grigore și Nicolae Dobrișan, Dicționar arab-român, Teora, 1998
George Grigore, Ta‘allum al-lugha ar-rūmāniyya bidūn mu‘allim (Învățarea limbii române fără profesor), Dār aš-šurūq, Beirut, 2000
Coranul, studiu introductiv, traducere din limba arabă și note de George Grigore, Kriterion, 2000; 2002; Herald, 2005
Al-Ghazali, [7][8], Firida luminilor, traducere, prefață și note de George Grigore, în volumul Călăuza dervișului - din mistica islamică (editat împreună cu Luminița Munteanu), Kriterion, București, 2001
Ibn Tufayl, [9][10]Hayy bin Yaqzan (roman filosofic), traducere, studiu introductiv, note de George Grigore, Kriterion, 2001
Ibn Rușd (Averroes), [11][12]Cuvânt hotărâtor privind stabilirea legăturii dintre legea revelată și filosofie, traducere, studiu introductiv, note de George Grigore, Postfață de Teodoru Ghiondea, Kriterion, 2001
Badiuzzaman Said Nursi, [13][14]Cuvinte, traducere de George Grigore, Nesıl Yayınları, Istanbul, 2002
Carolina Ilica, Tagiyan al-hulm; 13 qasidat hubb (Tirania visului; 13 poeme de dragoste), traducere în limba arabă de George Grigore, Naaman, Jounieh, Liban, 2002
Ibn 'Arabi, [15][16]Geneza cercurilor, Filiația spirituală, studiu introductiv, texte prezentate și traduse din limba arabă de Rodica Firănescu și George Grigore, Kriterion, 2003
Coranul (ediție bilingvă română-arabă), traducere în limba română de George Grigore, Çağrı Yayınları, Istanbul, 2003
Ochiul lăuntric – perspective islamice asupra divinității, studii și traduceri din arabă de George Grigore, Editura Herald, 2005
George Grigore, L'arabe parlé à Mardin. Monographie d'un parler arabe périphérique, Editura Universității din București, 2007, ISBN (13) 978-973-737-249-9 [17]Arhivat în , la Wayback Machine.
‘Ali bin Abi Talib, Nahğ al-Balāġa, Calea vorbirii alese.Traducere din limba arabă și cuvânt înainte: George Grigore. Cluj-Napoca: Kriterion, 2008
Basme de pe Tigru și Eufrat. Selecție, traducere din limba arabă și note:George Grigore. İlustrații: Radu Răileanu. Iași: Editura Polirom, 2009. İSBN: 978-973-46-1444-8.
Kalila și Dimna sau Poveștile lui Bidpai, traducere după versiunea arabă a lui Ibn al-Muqaffa', note și postafață: George Grigore. Iași: Editura Polirom, 2010.
Jabra Ibrahim Jabra, Celelalte camere. Coordonarea colectivului de traducători din limba arabă, prefață și note: George Grigore. Iași: Editura Ars Longa. 2010. pp. 172, ISBN 821.411.21-31-135.1
Sultan bin Mohammed Al-Qasimi, Întoarcerea lui Hulagu. Traducere din limba arabă și note: George Grigore. Iași: Editura Ars Longa. 2011.
Ibn Sīnā (Avicenna), Cartea definițiilor (ediție trilingvă: arabă, română, latină). Traducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George Grigore. Note și comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi și Mădălina Pantea. Tabel cronologic de Gabriel Bițună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Iași: Editura Polirom, Biblioteca Medievală, 2012.
Note bibliografice
^ abcCrăciun, Boris; Daniela Crăciun-Costin Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului,2011, p.237.
ro Secția de limba arabă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București [18]
en O bibliografie a lucrărilor de George Grigore în Ioana Feodorov, The Arab World, in the Romanian Culture[19]
ro Catedra de Limbi Orientale, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București [20]Arhivat în , la Wayback Machine.
ro Lucrări de George Grigore pe site-ul academia.edu [21]
sq Despre decernarea Premiului Naaman (în limba albaneză) [22]
en Conferința The Qur'an: Text, Interpretation & Translation, The School of Oriental and African Studies, University of London [23]Arhivat în , la Wayback Machine.
en Conference on Communication and Information Structure in Spoken Arabic, University of Maryland [24][nefuncțională]
en Arab Studies at the University of Bucharest: 50 Years [26]
ro Contribuții românești la dialectologia arabă” – recenzie a unei cărți de George Grigore în „Adevărul literar și artistic” [27]Arhivat în , la Wayback Machine.
ro Prima traducere din literatura Golfului în limba română, recenzie de Gabriel Bițună [28]
