Derventa

Derventa
—  orășel  —
Stemă
Derventa (Bosnia) Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 44°59′N 17°55′E ({{PAGENAME}})
Țară	Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*]​	Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]​	Grad Derventa[*][[Grad Derventa (city of Bosnia and Herzegovina)|​]]
Suprafață
- Total	516,84 km²
Altitudine	120 m.d.m.
Populație (2013)
- Total	12.680 locuitori
Cod poștal	74 400
Localități înfrățite
- Pinerolo	Italia
Prezență online
site web oficial GeoNames Facebook Places
Poziția localității Derventa Poziția localității Derventa
Modifică date / text

Derventa (în sârbă Дервента) este un oraș și o comună situate în Republika Srpska, o entitate din statul modern Bosnia și Herțegovina. Este situat în regiunea Posavina, la nord-vest de Doboj. În 2013, orașul avea o populație de 11.631 locuitori, în timp ce comuna ave o populație de 27.404 de locuitori.[1]

Geografie

Comuna Derventa se învecinează cu Brod, Modriča, Doboj, Stanari, Prnjavor și Srbac, precum și cu Croația peste râul Sava. Are o suprafață de 517 kilometri pătrați (200 mi2) și include 57 de sate pe lângă orașul Derventa.

Orașul Derventa se află pe râul Ukrina, iar drumurile duc de la el către Brod, Kotorsko (Doboj), Prnjavor (Banja Luka) și Srbac.

Orașul are o suburbie denumită Derventski Lug, care a crescut substanțial în ultimii ani din cauza creșterii comunei.

Istorie

Din 1929 până în 1939, Derventa a făcut parte din Banovina Vrbas și din 1939 până în 1941 din Banovina Croației în cadrul Regatului Iugoslaviei.

Înainte de războiul din Bosnia, în Derventa exista o populație semnificativă de etnici croați, în timp ce majoritatea erau bosniaci. Când a început războiul, unii dintre sârbii proeminenți din oraș au ocupat anumite poziții de putere. În timpul războiului, principalele facțiuni de luptă au fost HVO (Hrvatsko vijeće obrane, Consiliul Croat de Apărare) și VRS (Vojska Republike Srpske, Armata Republicii Srpska), cu unele unități ale ARBiH (Armija Republike Bosne i Hercegovine) participând la conflict. Consiliul Croat de Apărare a pierdut controlul asupra Derventa după Operațiunea Coridor 1992 a Armatei Republicii Srpska și au fost împinși spre nord, iar ca urmare a bătăliei, majoritatea croaților și bosniacilor au fost curățați etnic din zonă, iar refugiații sârbi din regiunile afectate de război atât din Croația cât și Serbia s-au stabilit în scurt timp în oraș.

După Acordul de la Dayton din 1995, unii refugiați bosniaci și croați s-au întors la Derventa.

Așezări

În afară de orașul Derventa, comuna cuprinde următoarele localități:

• Agići
• Begluci
• Bijelo Brdo
• Bosanski Dubočac
• Brezici
• Bukovac
• Bukovica Mala
• Bukovica Velika
• Bunar
• Cerani
• Crnča
• Dažnica
• Donja Bišnja
• Donja Lupljanica
• Donji Detlak
• Donji Višnjik
• Drijen
• Gornja Bišnja
• Gornja Lupljanica
• Gornji Božinci
• Gornji Detlak
• Gornji Višnjik
• Gradac
• Gradina
• Kalenderovci Donji
• Kalenderovci Gornji
• Kostreš
• Kovačevci
• Kulina
• Kuljenovci
• Derventski Lug
• Lužani
• Lužani Bosanski
• Lužani Novi
• Mala Sočanica
• Mišinci
• Miškovci
• Modran
• Osinja
• Osojci
• Pjevalovac
• Pojezna
• Poljari
• Polje
• Rapćani
• Stanići
• Šušnjari
• Tetima
• Trstenci
• Tunjestala
• Velika
• Velika Sočanica
• Vrhovi
• Zelenike
• Žeravac i Živinice

Date demografice

Populație

Populația așezărilor – comuna Derventa
	Localitate	1948.	1953.	1961.	1971.	1981.	1991.	2013.
	Total	43,787	53,592		56,141	57,010	56,489	27,404
1	Cerani						1,905	1,028
2	Crnča						1,019	684
3	Derventa	9,098	9,133	9,843	11,824	14,357	17,748	11,631
4	Donja Lupljanica						1,271	705
5	Donji Detlak						430	249
6	Drijen						783	442
7	Gornja Lupljanica						946	329
8	Gornji Detlak						1,031	577
9	Kalenderovci Gornji						512	364
10	Kostreš						403	279
11	Kulina						808	417
12	Lug						1,254	1,107
13	Lužani						356	223
14	Lužani Bosanski						786	422
15	Mala Sočanica						759	221
16	Miškovci						782	528
17	Osinja						1,890	1,244
18	Pojezna						1,277	756
19	Polje						1,124	369
20	Tetima						1,164	254
21	Trstenci						894	548
22	Velika Sočanica						1,489	960
23	Živinice						1,290	269

Compoziție etnică

Compoziție etnică - orașul Derventa
	2013.	1991.	1981.	1971.
Total	11.631 (100,0%)	17.748 (100,0%)	14.357 (100,0%)	11.824 (100,0%)
sârbi	9.667 (83,11%)	4.555 (25,66%)	2.934 (20,44%)	2.496 (21,11%)
bosniaci	1.219 (10,48%)	5.558 (31,32%)	4.593 (31,99%)	5.065 (42,84%)
croați	378 (3.250%)	4.317 (24,32%)	3.727 (25,96%)	3.439 (29,08%)
Alții	367 (3.155%)	695 (3.916%)	242 (1.686%)	267 (2.258%)
iugoslavi		2.623 (14,78%)	2.799 (19,50%)	459 (3.882%)
muntenegreni			21 (0,146%)	38 (0,321%)
albanezi			18 (0,125%)	11 (0,093%)
macedoneni			12 (0,084%)	14 (0,118%)
sloveni			9 (0,063%)	32 (0,271%)
maghiari			2 (0,014%)	3 (0,025%)

Compoziție etnică - comuna Derventa
	2013.	1991.	1981.	1971.
Total	27.404 (100,0%)	56 489 (100,0%)	57 010 (100,0%)	56141 (100,0%)
sârbi	22.349 (81.55%)	22.938 (40,61%)	22.840 (40,06%)	23.124 (41,19%)
croați	2.573 (9.389%)	21.952 (38,86%)	23.629 (41,45%)	25.228 (44,94%)
bosniaci	1.895 (6.915%)	7.086 (12,54%)	6.034 (10,58%)	6.548 (11,66%)
Alții	587 (2.142%)	1.165 (2.062%)	500 (0,877%)	550 (0,980%)
iugoslavi		3.348 (5.927%)	3.914 (6.865%)	575 (1.024%)
muntenegreni			35 (0,061%)	48 (0,085%)
albanezi			20 (0,035%)	12 (0,021%)
macedoneni			16 (0,028%)	17 (0,030%)
sloveni			16 (0,028%)	36 (0,064%)
maghiari			6 (0,011%)	3 (0,005%)

Economie

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (în 2018):[2]

Activitate	Total
Agricultură, silvicultură și pescuit	132
Minerit si cariere	5
Fabricație	3398
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat	45
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor	104
Construcție	227
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete	1237
Transport și depozitare	212
Cazare și servicii alimentare	227
Informatie si comunicare	45
Activități financiare și de asigurare	66
Activități imobiliare	5
Activități profesionale, științifice și tehnice	125
Activități de servicii administrative și de asistență	48
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie	244
Educație	489
Sănătate umană și activități de muncă socială	187
Artă, divertisment și recreere	33
Alte activități de servicii	83
Total	6912

Sport

Cel mai popular sport din Derventa este fotbalul și orașul are o lungă tradiție fotbalistică. Primul club de fotbal din Derventa a fost format în 1919 sub numele de FK Dečko . Mai multe alte asociații sportive s-au format în Derventa înainte de izbucnirea celui de- al Doilea Război Mondial. Războiul a provocat dizolvarea tuturor cluburilor anterioare din Derventa și formarea clubului FK Tekstilac, care a fuzionat cu FK Dečko. FK Tekstilac concurează și astăzi în Prima Ligă a Republicii Srpska, iar terenul său este Gradski Stadion FK Tekstilac (Stadionul Orășenesc FK Tekstilac), care are o capacitate de aproximativ 500 de spectatori. Cea mai de succes echipă sportivă din Derventa este RK Derventa, care concurează în prezent în Prima Ligă de handbal din Bosnia și Herțegovina, care este cea mai mare divizie profesionistă de handbal național.

Orașul Derventa este cunoscut în întreaga regiune pentru tradiția sa de excelență în handbal, creând mulți jucători extraordinari, precum și un club de succes, având în vedere că este un oraș atât de mic.[3]

Galerie

• 
  Centrul orasului
• 
  Autogara Derventa

Oameni notabili

• Vedran Ćorluka (n. 1986), fotbalist
• Mile Kitić (n. 1952), câtărețe de muzică populară
• Dara Bubamara (n. 1976), câtărețe de muzică pop
• Miroslav Pejić (n. 1986), fotbalist
• Mario Tokić (n. 1975), fotbalist
• Ivan Martić (n. 1990), fotbalist
• Abaz Arslanagić (n. 1944), jucător de handbal și antrenor de handbal
• Muhamed Memić (n. 1960), handbalist
• Sulejman Medenčević (n. 1963), director de imagine
• Senad Lupić (n. 1966), fotbalist
• Zoran Rankić (1935–2019), actor
• Alojz Benac (1914–1992), arheolog

Referințe

1. Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
2. „Cities and Municipalities of Republika Srpska” (PDF). rzs.rs.ba. Republika Srspka Institute of Statistics. 25 decembrie 2019. Accesat în 31 decembrie 2019. 
3. „Archived copy”. Arhivat din original la 3 decembrie 2013. Accesat în 2 decembrie 2013. 

Legături externe

• Site web oficial