Čajniče

Čajniče
—  localitate[*]​, local administrative entity[*][[local administrative entity (local administrative entity in Bosnia and Herzegovina and Serbia)|​]] și așezare umană  —
Čajniče (Bosnia) Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 43°33′00″N 19°10′00″E ({{PAGENAME}})
Țară	Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*]​	Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]​	Opština Čajniče[*][[Opština Čajniče (municipality of Bosnia and Herzegovina)|​]]
Suprafață
- Municipality	274.6 km²
Altitudine	816 m.d.m.
Populație
- Total
- Town	2.401 locuitori
- Municipality	4.895 locuitori
Fus orar	CET (+1)
- Ora de vară (DST)	CEST (+2)
Cod poștal	73280
Prefix telefonic	58
Prezență online
site web oficial GeoNames
Modifică date / text

Čajniče (în sârbă Чајниче) este un oraș și o comună din Republika Srpska, o entitate din Bosnia și Herțegovina. În 2013, orașul a avut o populație de 2.401 de locuitori, în timp ce comuna a avut 4.895 de locuitori.

Istorie

Până la sosirea triburilor de slavi în zona Čajniče au trăit iliri, romani și avari.[1] În documentele istorice, Čajniče este menționat pentru prima dată în 1477 ca unul dintre cele mai importante orașe din Sangeacul Herțegovina. Există opinii conform cărora numele așezării își are originea în timpul stăpânirii otomane, din cuvintele persane pentru „apă de ceai” și „nimic bun”.[2] Cu toate acestea, locuitorii din Čajniče consideră că etimologia acestui toponim ar trebui căutată în bogăția regiunii lor în plante naturale care cresc aici (lăstar - ниче, niče) și din care sunt preparate în mod tradițional diverse ceaiuri.

Dezvoltarea orașului Čajniče în acea vreme a fost influențată de exploatarea minei sale de fier, singura din Sangeacul Herțegovina, precum și de poziția pe care o ocupa pe ruta comercială (Stambolska jada) între Dubrovnik și Istanbul. Biserica Ortodoxă veche a fost menționată pentru prima dată în 1492. În secolul al XVII-lea, fierarii din Čajniče erau recunoscuți pentru abilitățile lor de prelucrare a metalelor.

Geografie

Comuna Čajniče este situată la granița Republicii Srpska, a Republicii Serbia și a Muntenegrului. Comunele învecinate sunt Rudo, Foča, Novo Goražde, Pljevlja și Priboj. Comuna Čajniče se află în Gornji Podrinje. Toate cursurile de apă din comună aparțin bazinului râurilor Janjina, Radojna și Sućeska, care se varsă în râurile Drina și Lim. Comuna Čajniče este situată pe un teren foarte neuniform. Cea mai joasă altitudine din văile râurilor este de 400 de metri deasupra nivelului mării, iar cea mai înaltă altitudine de 1.491 de metri pe Vučevica (vârful Javorovo Brdo).

Climat

Clima este moderat continentală și muntoasă.

Așezări

În afară de orașul Čajniče, comuna include următoarele așezări:

• Avlija
• Batkovići
• Batotići
• Batovo
• Bezujno
• Borajno
• Brezovice
• Bučkovići na Bezujanci
• Đakovići
• Glamočevići
• Gložin
• Hunkovići
• Ifsar
• Kamen
• Kapov Han
• Karovići
• Krstac
• Lađevci
• Luke
• Međurječje
• Metaljka
• Milatkovići
• Miljeno
• Mištar
• Podavrelo
• Ponikve
• Prvanj
• Slatina
• Staronići
• Stopići
• Sudići
• Todorovići
• Trpinje
• Tubrojevići
• Zaborak

Date demografice

Conform rezultatelor recensămintelor din 1971,[3] 1981,[4] 1991[5] și 2013[6] populația comunei Čajniče a fost următoarea:

Populație

Populatia așezărilor – Comuna Čajniče
	Așezare	1971.	1981.	1991.	2013.
	Total	11.602	10.280	8.956	4.895
1	Batotići			331	283
2	Čajniče	2.015	2.556	3.152	2.401
3	Luke			351	231
4	Miljeno			512	284

Structura etnică

Structura etnică – orașul Čajniče
	2013.	1991.	1981.	1971.
Total	2.401 (100.0%)	3.152 (100.0%)	2.556 (100.0%)	2.015 (100.0%)
Sârbi		1.802 (57.17%)	1.304 (51.02%)	1.051 (52.16%)
Bosniaci		1.192 (37.82%)	931 (36.42%)	857 (42.53%)
Alții		105 (3.331%)	29 (1.135%)	5 (0.248%)
Iugoslavi		51 (1.618%)	203 (7.942%)	8 (0.397%)
Croați		2 (0.063%)	6 (0.235%)	19 (0.943%)
Muntenegreni			82 (3.208%)	56 (2.779%)
Sloveni			1 (0.039%)
Albanezi				18 (0.893%)
Macedoneni				1 (0.050%)

Structura etnică – comuna Čajniče
	2013.	1991.	1981.	1971.
Total	4.895 (100.0%)	8.956 (100.0%)	10.280 (100.0%)	11.602 (100.0%)
Sârbi	3.972 (81.14%)	4.709 (52.58%)	4.892 (47.59%)	5.353 (46.14%)
Bosniaci	884 (18.06%)	4.024 (44.93%)	4.880 (47.47%)	6.065 (52.28%)
Alții	33 (0.674%)	141 (1.574%)	44 (0.428%)	22 (0.190%)
Croați	6 (0.123%)	5 (0.056%)	16 (0.156%)	29 (0.250%)
Iugoslavi		77 (0.860%)	311 (3.025%)	14 (0.121%)
Muntenegreni			118 (1.148%)	99 (0.853%)
Albanezi			18 (0.175%)	18 (0.155%)
Sloveni			1 (0.010%)	1 (0.009%)
Macedoneni				1 (0.009%)

Oameni notabili

• Hanka Paldum, cântăreață bosniacă

Referințe

• Rezultate oficiale din cartea Compoziția etnică a populației din Bosnia și Herțegovina, după comune și așezări. recensământul din 1991, Zavod za statistic Bosne i Hercegovine - Bilten nr.234, Sarajevo 1991.

1. Aleksandar Stipčević (1977). The Illyrians: history and culture. Noyes Press. p. 108. ISBN 978-0-8155-5052-5.
2. чај-вода и нич-добра
3. Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
4. Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
5. „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
6. Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba

Vezi și

• Comunele Bosniei și Herțegovinei