Constantin Coandă

Constantin Coandă
Generalul Constantin Coandă
Date personale
Născut	4 martie 1857 Craiova, Țara Românească
Decedat	30 septembrie 1932, (75 de ani) București, România
Părinți	Mihalache Coandă și Theodora Theodoris
Frați și surori	Ion Coandă
Căsătorit cu	Aïda Danet
Copii	7 copii: Henri, Florence, Pierre, Maria...
Cetățenie	România
Ocupație	general, politician, matematician
Limbi vorbite	limba română[1]
Activitate
Educație	1. Școala militară din București și Iași 2. Școala Politehnică din Paris 3. Școala de artilerie din Fontainebleau
Reprezentant	1. Președinte al consiliului de miniștri 1918 2. Ministru de Externe al României 3. Secretar general al Ministerului Apărării 4. Ministrul Industriei și Comerțului 5. Președinte al Senatului
Cunoscut pentru	participarea sa la Războiul de Independență al României
Partid politic	Partidul Poporului
Modifică date / text

Constantin Coandă (n. 4 martie 1857, Craiova – d. 30 septembrie 1932, București) a fost un general român, fost profesor de matematici la Școala națională de poduri și șosele din București și, pentru o scurtă perioadă (24 octombrie - 29 noiembrie 1918), cel de-al 26-lea președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de externe al României.

Fiu al lui Mihalache Coandă și al Theodorei Coandă (născută Theodoris), fiica unui armator grec care făcea comerț pe Dunăre, spre Calafat, Constantin Coandă era fratele amiralului Ion Coandă. Printre cei 7 copii ai săi (5 băieți și 2 fete) s-a numărat și celebrul Henri Coandă. Constantin a fost primul fiu al familiei, fiind urmat de Ion, Petre, Zoe, Alina și Aneta.[2]

A fost secretar general al Ministerului Apărării (1902-1904).

În atentatul din Senatul României, din 8 decembrie 1920, pus la cale de către un grup terorist de extremă stângă, Constantin Coandă, președintele în funcțiune al Senatului, a fost rănit.[3]

Funcții militare

• comandant de pluton în Regimentul 1 artilerie (1877-1883)
• funcții în învățământul militar la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină București și la Școala Superioară de Război
• funcții de comandă și de stat major
• comandant al Regimentului 2 artilerie
• comandant al Corpului 5 armată
• secretar general al Ministerului de Război
• comandant al Cetății București
• atașat militar la Berlin, Viena și Paris
• director al Direcției artilerie din Ministerul de Război
• șef secție în Marele Stat Major
• inspector general al artileriei

Alte funcții

• profesor la Școala de poduri și șosele București
• delegat la Conferința Internațională de la Haga
• atașat militar și diplomatic pe lângă Cartierul țarului Nicolae al II-lea (1916-1918)
• ministrul industriei (20 martie-14 iulie 1926)
• ministru secretar de stat (10 august 1926-4 iunie 1927)

Scrieri

• Curs de Artilerie - (1884-1885)
• Projectile și Focoase - (1884).

Note

1. IdRef, accesat în 11 mai 2020 
2. AGERPRES. „GENERALUL CONSTANTIN COANDA, PRIMUL MINISTRU AL ROMANIEI LA MOMENTUL MARII UNIRI DE LA 1918”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la 24 august 2021. Accesat în 24 august 2021. 
3. București-Strict secret, Episodul 5: Bomba din Senat

Lectură suplimentară

• Generalul Coandă: cuvântări la moartea sa, 1932
• Vasile Popa, Ion Cerăceanu, Vasilica Manea, Misiunea generalului Coandă la Kiev: (1917 - 1918), Editura Militară, 2012.
• Vasile Popa, Misiunea generalului Coandă la Stavka, 1916-1917. Muzeul Militar Național "Regele Ferdinand I", Editura Militară, 2010.

Predecesor: Constantin C. Arion	Ministrul Afacerilor Externe 24 octombrie – 28 noiembrie 1918	Succesor: Ion I. C. Brătianu
Predecesor: Alexandru Marghiloman	Prim-ministrul României 24 octombrie – 14 decembrie 1918	Succesor: Ion I. C. Brătianu