Senatul României

Senat Senatul României
Tip
Tip	Senat adunare deliberantă[*]​
Țară	România
Istoric
Creat	6 decembrie 1864
Conducere
Președintele Senatului României	Ilie Bolojan, PNL[1]
Structură
Membri	136
Grupuri politice	Guvern (68) - coaliție semafor      PSD (36)      PNL (22)      UDMR (10) Opoziție (66)      AUR (28)      USR (19)      SOS RO (12)      POT (7)
Comisii	15
Alegeri
Sistem de vot	Reprezentare proporțională
Ultimele alegeri	1 decembrie 2024
Sediu
Palatul Parlamentului
Website
site web oficial
Modifică date / text

România
Acest articol face parte din seria: Politica României
Constituție Referendumuri 1991 (adoptare) 2003 (amendamente) Curtea Constituțională
Guvernarea Președinte Klaus Iohannis  Prim-ministru Marcel Ciolacu  Cabinetul (cabinetul actual, listă)
Parlament Senat Președinte: Ilie Bolojan Biroul Permanent^⁠(d) Camera Deputaților Președinte: Ciprian-Constantin Șerban Biroul Permanent^⁠(d)
Puterea judecătorească Înalta Curte de Casație și Justiție Curtea Constituțională Avocatul Poporului
Partide politice Parlamentare Partidul Național Liberal (PNL) Partidul Social Democrat (PSD) Uniunea Salvați România (USR) Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
Alegeri Autoritatea Electorală Permanentă Alegeri recente Prezidențiale: 2014 2019 2024 Legislative: 2016 2020 2024 Locale: 2016 2020 2024 Europene: 2014 2019 2024
Altele CSAT Șefi de stat Prim-miniștri Guverne Senatori 1990–2020 Deputați 1990–2020 Miniștri de externe Miniștri de finanțe Miniștri de interne Miniștri de justiție Miniștri ai apărării naționale Șefi ai serviciilor secrete
v d m

Senatul României este una din cele două camere ale Parlamentului României, acesta fiind bicameral. La fel ca și cealaltă cameră, mai precis Camera Deputaților, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României.

Alegerea senatorilor se face în baza Legii 208 din 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.[2]

Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de fostul Prim-ministru comunist Petru Groza în pofida prevederilor Constituției din 1930, Senatul a fost desființat.[3] Autoritățile comuniste au întărit desființarea Senatului prin legea electorală din 15 iulie 1946.[4]

Acest corp legiuitor și-a reluat activitatea după Revoluția Română din 1989. În anul 2009, fostul președinte Traian Băsescu a inițiat un referendum pentru un Parlament unicameral și scăderea numărului de parlamentari. Acest referendum, deși validat, nu a fost pus în practică până în prezent.

În prezent, sediul Senatului României este în Palatul Parlamentului. Președintele actual al Senatului României este Ilie Bolojan din partea Partidului Național Liberal (PNL), în funcție de la data de 21 decembrie 2024.

Stema Senatului României

Biroul permanent al Senatului (din decembrie 2024)

1. Președinte Ilie Bolojan - PNL
2. Vicepreședinți Robert Cazanciuc (PSD), Paul Stănescu (PSD), Laurențiu Plăeșu (AUR), Mircea Abrudean (PNL)
3. Secretari Doina Federovici (PSD), Niculina Stelea (AUR), Vasile Blaga (PNL), Cristian Ghinea (USR)
4. Chestori Marius-Alexandru Dunca (PSD), Ion-Narcis Mircescu (USR), Ninel Peia (SOS RO), Levente Novak (UDMR)

Grupuri parlamentare (decembrie 2024)

Grup parlamentar	Număr de membri
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD)	36
Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR)	28
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL)	22
Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR)	19
Grupul parlamentar al S.O.S. România (SOS RO)	12
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR)	10
Grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri (POT)	7

Comisii permanente

• Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări
• Comisia pentru constituționalitate
• Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital
• Comisia pentru politică externă
• Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
• Comisia pentru afaceri europene
• Comisia economică, industrii și servicii
• Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic
• Comisia pentru administrație publică
• Comisia pentru muncă, familie și protecție socială
• Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
• Comisia pentru sănătate publică
• Comisia pentru cultură și media
• Comisia pentru transporturi și infrastructură
• Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale
• Comisia pentru comunicații și tehnologia informației
• Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități
• Comisia pentru comunitățile de români din afara țării
• Comisia pentru mediu
• Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții
• Comisia pentru regulament

Structură după 1989

Legislatura LVII (2024-2028)

Partid	Aleși		Pierdut	Câștigat	În prezent
	Procente (%)	Locuri			Procente (%)	Locuri
PSD	26,86%	36	–	–	26,86%	36
AUR	20,89%	28	–	–	20,89%	28
PNL	16,41%	22	–	–	16,41%	22
USR	14,17%	19	–	–	14,17%	19
SOS RO	8,95%	12	–	–	8,95%	12
UDMR	7,46%	10	–	–	7,46%	10
POT	5,22%	7	–	–	5,22%	7
Total	100	134	—		100	134

Legislatura LVI (2020-2024)

Partid	Aleși		Pierdut	Câștigat	În prezent
	Procente (%)	Locuri			Procente (%)	Locuri
PSD	34,55%	47	1	1	33,82%	46
PNL	30,14%	41	4	2	28,67%	39
USR	18,38%	25	3	0	16,17%	22
AUR	10,29%	14	2	0	8,82%	12
UDMR	6,61%	9	0	0	6,61%	9
Forța Dreptei	—	—	0	3	2,20%	3
PUSL	—	—	0	1	0,73%	1
PNR	—	—	0	1	0,73%	1
Independent	—	—	4	4	1,47%	2
Vacant	—	—	0	1	0,73%	1
Total	100	136	—		100	136

Legislatura LV (2016-2020)

	Aleși		Pierdut	Câștigat	În prezent
Partid	Procente (%)	Locuri			Procente (%)	Locuri
PSD	49,26%	67	10	2	43,38%	59
PNL	22,05%	30	4	0	19,11%	26
USR	9,55%	13	0	0	9,55%	13
UDMR	6,61%	9	1	1	6,61%	9
ALDE	6,61%	9	5	3	5,14%	7
PMP	5,88%	8	4	1	3,67%	5
PUSL	—	—	0	2	1,47%	2
Independent	—	—	0	15	11,02%	15
Total	100	136	—		100	136

Observație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.

Legislatura LIV (2012-2016)

Partid	%	Locuri
USL PSD PNL PC UNPR	69,32 33,52 28,41 4,55 2,84	122 59 50 8 5
ARD PDL FC PNȚCD	13,64 12,5 0,57 0,57	24 22 1 1
PP-DD	11,93	21
UDMR	5,11	9
Total	100	176

Legislatura LIII (2008-2012)

Partid	%	Locuri
PDL	37,22	51
PSD-PC PSD PC	35,76 35,03 0,72	49 48 1
PNL	20,43	28
UDMR	6,56	9
Total	100	137

Legislatura LII (2004-2008)

Partid	%	Locuri
PSD+PUR PSD PUR	41,6 33,57 8,02	57 46 11
D.A. PNL PD	35,76 21,16 14,59	49 29 20
PRM	15,32	21
UDMR	7,29	10
Total	100	137

Legislatura LI (2000-2004)

Partid	%	Locuri
PDSR PDSR PUR PSDR	46,42 42,85 2,85 0,71	65 60 4 1
PRM	26,42	37
PD	9,28	13
PNL	9,28	13
UDMR	8,57	12
Total	100	140

Legislatura L (1996-2000)

Partid	%	Locuri
CDR PNȚCD PNL PNL-CD PAR PER FER	37,06 18,18 11,88 3,49 2,09 0,69 0,69	53 26 17 5 3 1 1
PDSR	28,67	41
USD PD PSDR	16,08 15,38 0,69	23 22 1
UDMR	7,69	11
PRM	5,59	8
PUNR	4,89	7
Total	100	143

Legislatura XLIX (1992-1996)

Partid	%	Locuri
FDSN	34,26	49
CDR PNȚCD PAC PNL-CD PSDR PNL-AT	23,77 14,68 4,89 2,79 0,69 0,69	34 21 7 4 1 1
FSN	12,58	18
PUNR	9,79	14
UDMR	8,39	12
PRM	4,19	6
PDAR	3,49	5
PSM	3,49	5
Total	100	143

Legislatura XLVIII (1990-1992)

Partid	%	Locuri
FSN	76,47	91
UDMR	10,08	12
PNL	8,4	10
PUNR	1,68	2
MER	0,84	1
PNȚCD	0,84	1
PER	0,84	1
Ind.	0,84	1
Total	100	119

Președinții Senatului după 1989

Articol principal: Președintele Senatului României

Alegeri	#	Nume	Imagine	An naștere/ an deces	De la	Până la	Partid
1990	36	Alexandru Bârlădeanu		1911–1997	18 iunie 1990	16 octombrie 1992	FSN
1992	37	Oliviu Gherman		1930–2020	22 octombrie 1992	22 noiembrie 1996	FDSN/PDSR
1996	38	Petre Roman		1946–	27 noiembrie 1996	22 decembrie 1999	PD
	39	Mircea Ionescu-Quintus		1917–2017	4 februarie 2000	30 noiembrie 2000	PNL
2000	40	Nicolae Văcăroiu		1943–	15 decembrie 2000	30 noiembrie 2004	PDSR/PSD
2004					19 decembrie 2004	14 octombrie 2008	PSD
	—	Doru Ioan Tărăcilă		1951–	14 octombrie 2008	28 octombrie 2008	PSD
	41	Ilie Sârbu		1950–	28 octombrie 2008	13 decembrie 2008	PSD
2008	42	Mircea Geoană		1958–	19 decembrie 2008	23 noiembrie 2011	PSD
	—	Petru Filip		1955–	23 noiembrie 2011	28 noiembrie 2011	PDL
	43	Vasile Blaga		1956–	28 noiembrie 2011	3 iulie 2012	PDL
	44	Crin Antonescu		1959–	3 iulie 2012	19 decembrie 2012	PNL
2012					19 decembrie 2012	10 martie 2014
	—	Cristian Dumitrescu		1955–	4 martie 2014	10 martie 2014	PSD
	45	Călin Popescu-Tăriceanu		1952–	10 martie 2014	21 decembrie 2016	Independent PLR/ALDE
2016					21 decembrie 2016	2 septembrie 2019
		Șerban Valeca		1956-2022	2 septembrie 2019	10 septembrie 2019	PSD
	46	Teodor Meleșcanu		1941–	10 septembrie 2019	3 februarie 2020	Independent (susținut de PSD)
	—	Titus Corlățean		1968–	3 februarie 2020	9 aprilie 2020	PSD
	—	Robert Cazanciuc		1971–	9 aprilie 2020	21 decembrie 2020	PSD
2020	47	Anca Dragu		1972–	21 decembrie 2020	23 noiembrie 2021	USR PLUS
	48	Florin Cîțu		1972–	23 noiembrie 2021	29 iunie 2022	PNL
	—	Alina Gorghiu		1978–	29 iunie 2022	13 iunie 2023	PNL
	49	Nicolae Ciucă		1967–	13 iunie 2023	23 decembrie 2024	PNL
2024	50	Ilie Bolojan		1969–	23 decembrie 2024	În funcție	PNL

Numismatică

La 2 iunie 2014, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), precum și o monedă din argint, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului României.[5]

Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de lei, au titlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate proof.[6]

Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială a Palatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia, stema României, milesimul 2014, valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat); în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, ROMANIA.[6]

Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon, care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, textul în arc de cerc 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și 1864, anul evenimentului aniversat.[6]

Note

1. „S-au votat președinții la Camera Deputaților și la Senat: Ilie Bolojan la Senat; Ciprian Șerban la Camera Deputaților”. Mediafax. 2024-23-12. Accesat în 23 decembrie 2024.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
2. „alegere Senat”. 
3. M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în: Magazin Istoric, noiembrie 1995, pag. 10.
4. LECȚIILE ISTORIEI: Alegerile din 1946
5. „Emisiune numismatică dedicată aniversării a 150 de ani de la înființarea Senatului României”. Arhivat din original la 31 mai 2014. Accesat în 30 mai 2014. 
6. ^ „Banca Națională a României”. Arhivat din original la 31 mai 2014. Accesat în 30 mai 2014. 

Lectură suplimentară

• Istoria Senatului României, Nicolae Văcăroiu, Constantin Sava, Editura Regia Autonomă Monitorul Oficial, 2004

Vezi și

• Lista completă a deputaților în perioada 1990-2024
• Lista completă a senatorilor în perioada 1990-2024

Legături externe

• Lista candidaților la senat la alegerile parlamentare din 2008 pe colegii uninominale
• Situl oficial Camera Deputaților din România Arhivat în 24 februarie 2016, la Wayback Machine.
• Situl oficial al Senatului României
• De ce este importantă șefia Senatului Arhivat în 1 decembrie 2011, la Wayback Machine., 30 noiembrie 2011, Andreea Nicolae, România liberă
• Sărbătorirea a 140 de ani de la constituirea Senatului, 9 septembrie 2004, Amos News