Consoană sonantă laterală alveolară
În fonetică, consoana sonantă laterală alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite. Simbolul său fonetic este [l] (litera L minusculă). Același simbol se folosește pentru a nota nu numai varianta alveolară, ci și variantele dentală și postalveolară. Atunci cînd este necesar, aceste variante se deosebesc în transcrierea fonetică prin diacritice. Consoanele laterale, între care și [l], fac parte din grupul de consoane lichide împreună cu consoanele vibrante. În limba română acest sunet se notează în scris cu litera L și apare în cuvinte precum larg /larg/, cale /'ka.le/, gol /gol/. Numeroase lucrări clasifică sunetul [l] din limba română și din celelalte limbi romanice drept o consoană dentală, dar tendința în fonetica modernă este de a îl clasifica drept o consoană alveolară. Consoana [l] este sonoră și nu are o pereche surdă. De asemenea, în unele graiuri ale limbii române sunetul [l] se palatalizează înaintea vocalei [i] sau a semivocalei corespunzătoare, [j], devenind sunetul [ʎ]. Pronunție
|
Portal di Ensiklopedia Dunia