Comuna Comloșu Mare, Timiș

Comloșu Mare
—  comună și localitate de frontieră[*]​  —
Stemă
Comloșu Mare (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 45°53′06″N 20°39′08″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Timiș
SIRUTA	156437
Atestare documentară	1446
Reședință	Comloșu Mare
Componență	Comloșu Mare Comloșu Mic Lunga
Guvernare
- Primar	Ovidiu-Nicolae Stefănescu[*]​[1] (PSD, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	101,42 km²
Altitudine	81 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	4.892 locuitori
- Densitate	46,71 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	307120
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Comloșu Mare este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Comloșu Mare (reședința), Comloșu Mic și Lunga.[2] Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru construcția unei școli generale, a unui spațiu de comunicare cu cetățenii comunei – Telecentru Comloșu – și reabilitarea unei gradinițe pentru copii. Comunitatea locală a inițiat și eco-proiectul Păduri pentru viitor.

Localizare

Comloșu Mare se situează în vestul județului Timiș, aproape de extremitatea vestică a României, foarte aproape de granița cu Serbia (limitele comunei coincid cu granița). Se învecinează cu localitățile Jimbolia, Grabaț, Gottlob, Teremia Mare și Nerău. Distanța până la orașele de referință este: 14 km de Jimbolia, 14 km de Kikinda (Serbia), 34 km de Sânnicolau Mare și 60 km de municipiul Timișoara. Localitatea este străbătută de drumul național DN59C Jimbolia - Sânnicolau Mare. Pe cale ferată, are acces la linia Timișoara - Nerău.

Istorie

Prima atestare documentară a localității are loc la 1446, dar descoperirile arheologice atestă locuirea zonei încă din neolitic. Fenomenul colonizator din Banatul de după 1717 s-a manifestat și aici. În 1734 a început așezarea oltenilor în localitate. La 1781 au avut loc colonizările de familii germane originare din Luxemburg.

Pe 25 iunie 1944, localitatea a fost vizitată de o delegație a guvernului, condusă de Ion Antonescu și Mihai Antonescu.[3][4][5]

• 
• 
• 

Cultură

În comună apare cea mai longevivă publicație sătească românească, intitulată Suflet nou. [6] Primul număr a apărut de Sfânta Maria Mare, adică la 15 august 1934, din inițiativa unor dascăli și alți intelectuali ai acestei comune. În prezent în această revistă se publică poezii scrise de profesori din Timișoara sau profesori plecați în străinătate.

Populația (evoluție istorică)

Evoluția populației comunei Comloșu Mare, structurată pe etnii:

Recensământul[7]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Germani	Maghiari	Sârbi	Romi	Slovaci	Alte etnii
1880	8.157	3.827	3.961	111	51	-	11	196
1900	8.015	3.545	4.029	128	35	-	1	276
1930	6.920	3.527	2.993	54	15	311	-	10
1977	5.906	3.820	1.492	62	15	493	9	15
1992	4.664	3.432	258	55	22	813	74	10
2011	4.737	3.565	153	47	11	950	?	70

Politică

Comuna Comloșu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu-Nicolae Stefănescu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	10
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Atât primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PSD. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	12
	Alianța Dreptate și Adevăr (1 PD )	1

Demografie

Componența etnică a comunei Comloșu Mare

     Români (79,01%)

     Romi (11,96%)

     Germani (1,14%)

     Alte etnii (0,84%)

     Necunoscută (7,05%)

Componența confesională a comunei Comloșu Mare

     Ortodocși (71,81%)

     Penticostali (7,6%)

     Greco-catolici (6,32%)

     Romano-catolici (5,64%)

     Alte religii (1,37%)

     Necunoscută (7,26%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Comloșu Mare se ridică la 4.892 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.737 de locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,01%), cu minorități de romi (11,96%) și germani (1,14%), iar pentru 7,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,81%), cu minorități de penticostali (7,6%), greco-catolici (6,32%) și romano-catolici (5,64%), iar pentru 7,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[11]

Personalități

• Iulian Grozescu (1839 - 1872), poet și publicist.
• Vicențiu Grozescu (1838-1898), preot gr.cat., istoric, publicist, autorul lucrării "Istoria românilor de la Mureșul de jos (Oradea, 1887)", "Istoria Banatului timișan (Familia, nr.14, Oradea, 1890)", "Istoria districtelor românești în Banatul timișan (Familia, nr. 16-31, Oradea, 1890)", "O istorie din suferințele bănățenilor (Dreptatea, nr. 241, 1894) " etc. A scris într-o perioadă când exista catedră de istorie doar la Budapesta și Cluj, iar lipsa istoricilor era suplinită prin clerici, profesori, avocați. A fost apreciat de istoricul Ioan Dimitrie Suciu.[12]
• Ana Cumpănaș (1889 – 1947), patroană de bordel, cunoscută pentru rolul său în capturarea gangsterului american John Dillinger;
• Ion Iancu (n. 1931), dirijor;
• William Totok (n. 1951), scriitor de limbă germană;
• Hans Diplich (1909 - 1990), scriitor de limbă germană;
• Puya (n. 1979), cântăreț de rap.

Obiective turistice

• Casa Națională "Iulian Grozescu"
• Fostul "Hanul mare"
• Biserica Adormirea Maicii Domnului, monument istoric.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
3. „Inspecția domnului Mareșal Antonescu în Banat”. Timpul (2563). 30 iunie 1944. p. 1. 
4. „Inspecșia domnului Mareșal Antonescu în Banat”. Universul (178). 30 iunie 1944. p. 1. 
5. „Inspecţia d-lui Mareşal Antonescu în Banat”. Curentul (5880). 25 iunie 1944. p. 1. 
6. “Suflet nou” – record în longevitate Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 15 ianuarie 2013, Virgil Lazar, România liberă, accesat la 5 februarie 2014
7. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
8. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
9. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
10. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
11. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
12. http://www.muzeulbanatului.ro/uploads/products/23_Ardelean.pdf

Bibliografie

• Sergiu Soica, Despre Comloș. Documente Articole Traduceri, editura Eurobit, Timișoara 2007, [1]^[nefuncțională]

Bibliografie recomandată

• Cotoșman, Gheorghe, Din trecutul Bănatului. Vol3. Comuna și bisericile din Comloșul Mare și Lunga, 1934-1936
• Olărescu, Ioan, Comloșu Mare și Lunga. Repere istorice. Oameni care au fost, Editura Eurostampa, Timișoara, 2001 ISBN 973-8244-29-3
• Walter Tonța, Traian Galetaru, Contribuții la istoria comunei Comloșu Mare și a Banatului, Editura Mirton, 2003, ISBN 973-661-032-2

Legături externe

• Sit alternativ al primăriei
• Despre Comloșu Mare pe situl Banaterra Arhivat în 5 decembrie 2008, la Wayback Machine.
• Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
• Durch gewesene deutsche Dörfer des Banats Groß - Komlosch Arhivat în 18 decembrie 2007, la Wayback Machine.