Comitatul Hunedoara
Comitatul Hunedoara, cunoscut și ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1784 apoi din nou între 1867 și 1918. Capitala comitatului a fost orașul Deva. GeografieComitatul Hunedoara se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin (Krassó-Szörény), la nord-vest cu Comitatul Arad (Arad), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos), la est cu comitatele Alba de Jos (Alsó-Fehér) și Sibiu (Szeben). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de apă. IstorieComitatul medieval Hunedoara, format probabil în secolul XI și atestat pentru prima oară ca Hungnod într-un catalog fiscal bisericesc Quietus Redditus din 1265, dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[1], apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, cu un teritoriu mărit (cuprinzând ținutul Zărandului), prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul Hunedoara, odată cu întreaga Transilvanie istorică, a devenit un județ al României. Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar). DemografieÎn 1880, populația comitatului era de 248,464 locuitori, dintre care:
În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre care:
SubdiviziuniLa începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Hunedoara erau următoarele:
Vezi șiNote
|
Portal di Ensiklopedia Dunia