Geoagiu

Geoagiu
Algyógy Gergesdorf
—  oraș  —
Biserica „Sfinții Arhangheli” din Bozeș (monument istoric)
Stemă
Geoagiu Geoagiu (România) Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°55′12″N 23°12′0″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Hunedoara
SIRUTA	89561
Atestare documentară	1291
Reședință	Geoagiu[*]​
Componență	Geoagiu[*]​ Aurel Vlaicu Băcâia Bozeș Cigmău Gelmar Geoagiu-Băi Homorod Mermezeu-Văleni Renghet Văleni
Guvernare
- Primar	Ovidiu Vlad[*]​[1] (PNL, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	155,69 km²
Populație (2021)
- Total	5.087 locuitori
- Densitate	148 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	335400
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Geoagiu Poziția localității Geoagiu
Modifică date / text

Geoagiu (în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Geoagiu (reședința), și din satele Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni.[2] Geoagiu are o populație de 5.049 locuitori.

Date geografice

Localitatea se află la punctul de vărsare a râului Geoagiu în Mureș.

Demografie

Componența etnică a orașului Geoagiu

     Români (75,62%)

     Romi (14,53%)

     Alte etnii (0,73%)

     Necunoscută (9,12%)

Componența confesională a orașului Geoagiu

     Ortodocși (77,65%)

     Greco-catolici (4,5%)

     Penticostali (3,54%)

     Creștini după evanghelie (1,87%)

     Alte religii (2,91%)

     Necunoscută (9,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Geoagiu se ridică la 5.087 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.294 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,62%), cu o minoritate de romi (14,53%), iar pentru 9,12% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,65%), cu minorități de greco-catolici (4,5%), penticostali (3,54%) și creștini după evanghelie (1,87%), iar pentru 9,53% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Orașul Geoagiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu Vlad[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Partidul Social Democrat	6
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Monumente

• Capela romanică din Geoagiu, secolul al XI-lea
• Biserica „Sfântul Nicolae”, 1528
• Drumul Roman (sec. II, III) la NV de orașul Geoagiu

Istoric

Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara [7], denumită mai apoi "Thermae Dodonae".

Localitatea Geoagiu este atestată documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de "Villa Gyog" într-un document care enumeră hotarele comunei Binținți.

Orașul are în componență și stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.

Personalități

• Ioan Budai-Deleanu (1760 - 1820), scriitor, filolog, corifeu al Școlii Ardelene;
• Kocsárd Kún (1803 - 1895), pedagog și om de cultură, director al Liceului Reformat din Orăștie;
• Aurel Vlaicu (1882 - 1913), inginer, inventator și pionier al aviației;
• György Puskás (1911 - 2004), medic, profesor universitar.

Vezi și

• Castrul roman Germisara
• Biserica „Sf. Arhangheli” din Bozeș
• Biserica Sfinții Arhangheli din Băcâia
• Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
7. Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte și sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuță de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules.

Legături externe

• Cea mai veche biserică de piatră din România
• Tratament balnear Geoagiu Bai Arhivat în 19 ianuarie 2012, la Wayback Machine.

Imagini

• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Complexul de băi termale (monument istoric)
• 
  Cascada Geoagiu
• 
  Capela romanică din Geoagiu (monument istoric)
• 
  Conac, secolul XVIII
• 
  Biserica „Sfântul Nicolae” din Geoagiu (monument istoric)
• 
  Biserica reformată
• 
  Liceul agricol
• 
  Monumentul eroilor din satul Bozeș
• 
  Biserica Sfinții Arhangheli din Băcâia (monument istoric)
• 
  Biserica Sfinții Arhangheli din Băcâia (monument istoric)
• 
  Castrul roman de la Cigmău (monument istoric)
• 
  Biserica Adormirea Maicii Domnului din Cigmău (1843)
• 
  Aurel Vlaicu
• 
• 
  Monumentul lui Aurel Vlaicu (monument istoric)
• 
  Biserica luterană din Aurel Vlaicu (1890)
• 
  Monumentul eroilor din Aurel Vlaicu
• 
  Biserica Sfinții Arhangheli din Aurel Vlaicu (1892)
• 
  Casa natală Aurel Vlaicu (monument istoric)
• 
  Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu”
• 
  Aurel Vlaicu