Clorochina este un analog structural al chininei[8], extras inițial din scoarța copacilor de cinchona, folosit ca medicamentantimalaric, în principal în zonele în care agentul etiologic nu este parazitul Plasmodium falciparum care a dobândit rezistență la acest tratament.[9] Formele de malarie clorochino-rezistente necesită un alt tratament.[9]
S-a raportat ca are un efect antiviral cu spectru larg.[11][12] Se știe ca blochează infecția virala prin creșterea pH-ului endosomal necesar pentru fuziunea virusului / celulelor, precum și prin interferarea glicozilării receptorilor celulari ai SARS-CoV.[10]
La 17 februarie 2020, Consiliul de Stat Chinez a anunțat că fosfatul de clorochină poate fi utilizat pentru tratarea pacienților cu COVID-19. Evaluarea clinică a fosfatului de clorochină în mai mult de zece spitale din mai multe provincii din China a arătat că atenuează simptomele pentru majoritatea pacienților și accelerează seroconversia virusului.[8] Ca urmare a inceput a fi utilizată experimental in multe tari pentru tratamentul COVID-19, mai ales sub forma sa mai puțin toxică de hidroxiclorochină.[13][14][15]
Chinina și derivații de chinină (asa cum sunt de altfel și clorochina sau hidroxiclorochina descoperiți ulterior) au fost folosiți timp de cateva sute de ani, iar scoarța din care este extrasă a fost utilizată de multe culturi sud-americane chiar de dinainte de contactul european. Prin urmare se poate spune ca sunt destul de bine cunoscute potențialele efecte secundare și de aceea utilizarea lor este relativ sigură, atâta timp cât nu se depășesc dozele recomandate pentru fiecare caz în parte.[8]
^ abcde„Aralen Phosphate”. The American Society of Health-System Pharmacists. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
^ abCell Research. „Remdesivir and chloroquine effectively inhibit the recently emerged novel coronavirus (2019-nCoV) in vitro”.
^The Lancet. „New insights into the antiviral effects of chloroquine”.
^Cell Research. „Anti-malaria drug chloroquine is highly effective in treating avian influenza A H5N1 virus infection in an animal model”.
^Cortegiani A, Ingoglia G, Ippolito M, Giarratano A, Einav S (martie 2020). „A systematic review on the efficacy and safety of chloroquine for the treatment of COVID-19”. Journal of Critical Care. doi:10.1016/j.jcrc.2020.03.005. PMID32173110.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^World Health Organization (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019. Geneva: World Health Organization. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
