Climat alpin
![]() Climatul alpin este suma tuturor variațiunilor de vreme sau climat care se întâlnește la altitudini mai mari decât cea a liniei arborilor (sau linia copacilor). Alte nume curent folosite pentru acest tip de climat sunt climat montan sau climat de mare altitudine. Climatul alpin este bine reprezentat pe toate continentele planetei nostre. Deși însemnate mase montane se găsesc, de obicei, concentrate în anumite zone ale continentelor, așa cum ar fi munții Himalaya în Asia, Munții Stâncoși, în America de Nord sau Anzii, în America de Sud, climatul alpin și biomul montan aferent sunt larg răspândite. Aproape întotdeauna, la altitudini mai mari decât linia arborilor, la peste 2.000 de metri, depinzând de condițiile locale, apare frecvent și climatul de tundră, care este un „companion” frecvent al climatului montan alpin. DefinițieExistă ai multe definții corecte ale climatului alpin. Cea mai scurtă definește climatul alpin ca fiind acela care există oriunde în munți mai sus decât linia naturală a copacilor (de obicei conifere), numită și linia arborilor. O altă definiție simplă ar fi: climatul alpin este acel climat care împiedică creșterea copacilor datorită frigului. Conform sistemului Zonele vitale Holdridge a botanistului și climatologului Leslie Ransselaer Holdridge, climatul alpin se instaurează când biotemperatura[1] unui loc se găsește în intervalul de 1,5 la 3 grade Celsius, care împiedică creșterea arborilor. Biotemperatura este orice temperatură deasupra punctului de îngheț al apei intrucât plantele dormitează sub 0 grade Celsius.[2] Conform clasificării savantului Köppen, numit Clasificarea climatică Köppen, climatul alpin este parte a grupei E, alături de climatul polar, în care nicio lună a anului nu are o temperatură medie de cel puțin 10 grade Celsius.[3] Cauze![]() Profilul termic al atmosferei este rezultatul interacțiunii dintre radiație și convecție. Ca atare, temperatura limită inferioară la care arborii pot crește, biotemperatura, deși în esență trebuie să fie deasupra temperaturii de îngheț a apei, diferă în funcție de condiiile concrete locale și sistemul de clasificare folosit. Spre exemplu, în sistemul Holdridge, amintit anterior, climatul alpin se instaurează atunci când temperatura medie a unui anumit loc este între 1,5 și 3 °C, ceea ce înseamnă împiedicarea ceșterii și dezvoltării arborilor. Toate plantele, incluzând arborii foioși și coniferele sunt în stare de cvasi-amorțire și chiar cvasi-hibernare la acel interval jos al temperaturii mediului ambiant.[4] DistribuțieDeși această clasificare climatică acoperă doar porțiuni reduse ale suprafeței alpine, totuși climatele de tip alpin se găsesc distribuite pe toate continentele, acoperind marile altitudini. Spre exemplificare, următorii munți și grupe montane prezintă climat alpin. Astfel, munții Sierra Nevada, munții Cascadelor, Stâncoșii, Apalașii, respectiv vârful vulcanului Mauna Loa, din Statele Unite, Zona vulcanilor mexicani, munții Înzăpeziți din Australia, Alpii, Pirineii și Sierra Nevada (din Spania), în Europa, munții Anzi în America de Sud, respectiv Himalaya, Platoul Tibetan, Gansu și Qinghai din China, dar și alții, au zone de climat alpin, uneori destul de întinse. Variabilitatea lunarăVariabilitatea climatului alpine climat pe parcursul întregului an depinde de latitudea locului. Pentru locuri situate în zona tropicală, așa cu ar fi vârful Mauna Loa, din insulele Hawaii, temperatura este aproximativ constantă, de-a lungul întregului an.
Pentru locuri de latitudine medie, așa cum este Muntele Washington din statul american New Hampshire temperatura variază, dar niciodată nu poate fi prea cald.
Articole pe teme montane și de glaciologie
Note, referințe
Legături externe
|
Portal di Ensiklopedia Dunia