|
Boucles de la Seine Amont d'Amfreville à Gaillon
Boucles de la Seine Amont d'Amfreville à Gaillon este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din Franța întinsă pe o suprafață de 2.099,34 ha, integral pe uscat. LocalizareCentrul sitului Boucles de la Seine Amont d'Amfreville à Gaillon este situat la coordonatele 49°17′36″N 1°16′05″E / 49.29333°N 1.26806°E. ÎnființareSitul Boucles de la Seine Amont d'Amfreville à Gaillon a fost declarat arie specială de conservare în baza directivei 92/43 din 1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice[1] pentru a proteja 2 specii de plante și 3 specii de animale.[2][3] BiodiversitateSituată în ecoregiunea atlantică, aria protejată conține 18 habitate naturale: Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Grohotișuri medio-europene calcaroase, de la nivel colinar și montan, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex și, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuștilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion), Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.), Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Pajiști uscate europene, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită.[3] La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 3 specii de păsări.[2] Note
Vezi și |
||||||||||||
Portal di Ensiklopedia Dunia
