Bezirk Wiznitz

Bezirkul Wiznitz (în română Vijnița, în ruteană Wyżnycia) a fost un bezirk (bițârc-în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea părți din vestul și nord-vestul Bucovinei. Reședința bezirkului era orașul Vijnița (Wiznitz). După Primul Război Mondial a devenit parte a României, iar în prezent este parte a Ucrainei.

Bezirkul Wiznitz (1910)

Istoric

Districtele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării distictelor politice de cele judiciare.[1] Bezirkul Vijnița a fost creat în 1868 prin unirea districtelor judiciare Vijnița (Gerichtsbezirk Wiznitz) și Putila (Gerichtsbezirk Putilla).[2] La 1 noiembrie 1898 se formează districtul judiciar Vășcăuți pe Ceremuș în cadrul districtului politic Vijnița.[3] La data de 1 octombrie 1903, districtul judiciar Vășcăuți pe Ceremuș (Gerichtsbezirk Waschkoutz am Czeremosch) din cadrul districtului politic Vijnița și districtul judiciar Stănești (Gerichtsbezirk Stanestie) din cadrul districtului politic Storojineț (Bezirk Storozynetz) au format districtul politic Vășcăuți pe Ceremuș (Bezirk Waschkoutz am Czeremosch).[4]

În Bezirkul Vijnița trăiau în anul 1869 48.177 de persoane, iar în 1900 numărul de locuitori a crescut la 71.631. Populația era formată în anul 1900 din: 53.561 vorbitori nativi de limba ruteană (74,8 %), 15.173 vorbitori nativi de limba germană (21,2 %), 301 vorbitori nativi de limba română (0,4 %)și 2.518 vorbitori nativi de alte limbi (3,5 %). Suprafața bezirkului era în anul 1900 de 1499,89 km² și cuprindea două districte judiciare cu 33 de comune și 17 Gutsgebieten (comunități private fără un consiliu local, gestionate de proprietarii acestora).

Anul	Locuitori	Vorbitori nativi de germană	Vorbitori nativi de ruteană	Vorbitori nativi de română	Vorbitori nativi de alte limbi
1869	48.177
1880	56.517	10.798	44.073	168	1.433
1890	64.740	13.563	48.888	168	2.034
1900	71.631	15.173	53.561	301	2.518

Localități

În anul 1910 bezirkul Vijnița era format din districtele judiciare Vijnița și Putila.[5]

Gerichtsbezirk Wiznitz:

• Orașul Vijnița (Wiznitz în germană, Wyżnycia în ruteană)
• Bahna (Bahna)
• Berhomet pe Siret (Berhometh am Sereth)
• Alexanderdorf
• Cireșel (Czereszenka)
• Katharinendorf
• Lăpușna (Lopuschna)
• Mihodra
• Ciornohuzi (Czornohuzy)
• Ispas (Ispas)
• Lucavăț (Lukawetz am Sereth)
• Lipoveni (Lipoweni)
• Măreniceni (Marenicze)
• Mega (Mega)
• Mihova (Mihowa)
• Milie (Millie)
• Petrășeni (Petrasze)
• Zahariceni (Podzacharycz)
• Revna pe Ceremuș (Riwna)
• Răstoace (Rostoki)
• Șipotele pe Siret (Schipoth am Sereth/Privat Schipoth)
• Vijnicioara (Wizenka)

Gerichtsbezirk Putilla:

• Putila (Storonetz Putilla în germană, Putyłiw în ruteană)
• Dihtineț (Dichtenitz)
• Câmpulung pe Ceremuș (Dolhopole)
• Iablonița (Jablonitza)
• Chiselițeni (Kisselitze)
• Coniatin (Koniatyn)
• Plosca (Ploska)
• Sârghieni (Sergie)
• Stebni (Stebne)
• Șpetchi (Szpetki)
• Torăceni (Toraki)
• Gura Putilei (Uscie Putilla)

Referințe

1. Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“
2. Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend.
3. Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder, 1893, Nr. 111: „Verordnung des Justizministeriums, betreffend die Errichtung des Bezirksgerichtes Waszkoutz am Czeremosz in der Bukowina“ bzw. 1898, Nr. 144: „Verordnung des Justizministeriums, betreffend die Activirung des Bezirksgerichtes in Waszkoutz am Czeremosz in der Bukowina“
4. Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1903, LXXXVIII. Stück, Nr. 182: „Kundmachung des Ministeriums des Innern, betreffend die Errichtung einer Bezirkshauptmannschaft in Waszkoutz am Czeremosz in der Bukowina“
5. Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 403

Bibliografie

• k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Orts-Repertorium des Herzogthums Bukowina. Auf Grundlage der Volkszählung vom 31. Dezember 1869 bearbeitet. Cernowitz 1872
• k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Wien 1885
• k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. December 1890. Wien 1894
• k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Gemeindelexikon der Bukowina. Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900. Wien 1907