Bezirk Kotzman

Bezirkul Kotzman (în română Cozmeni, în ruteană Kicmań) a fost un bezirk (bițârc-în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea părți din nordul Bucovinei. Reședința bezirkului era orașul Cozmeni (Kotzman). După Primul Război Mondial a devenit parte a României, iar în prezent este parte a Ucrainei.

Bezirkul Kotzman (1910)

Istoric

Districtele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării distictelor politice de cele judiciare.[1] Bezirkul Cozmeni a fost creat în 1868 din districtele judiciare Cozmeni (Gerichtsbezirk Kotzmann) și Zastavna (Gerichtsbezirk Zastawna).[2] La data de 1 octombrie 1905, districtul judiciar Zastavna a fost separat de districtul Cozmeni și a format un nou district, districtul Zastavna (Bezirk Zastawna).[3]

În Bezirkul Cozmeni trăiau în anul 1869 76.082 de persoane, iar în 1900 numărul de locuitori a crescut la 94.633. Populația era formată în anul 1900 din: 83.419 vorbitori nativi de limba ruteană (68,9 %), 9.167 vorbitori nativi de limba germană (9,7 %), 129 vorbitori nativi de limba română (0,1 %)și 1.809 vorbitori nativi de alte limbi (1,9 %). Suprafața bezirkului era în anul 1900 de 518,80 km² și cuprindea două districte judiciare cu 53 de comune și 51 Gutsgebieten (comunități private fără un consiliu local, gestionate de proprietarii acestora).

Anul	Locuitori	Vorbitori nativi de germană	Vorbitori nativi de ruteană	Vorbitori nativi de română	Vorbitori nativi de alte limbi
1869	76.082
1880	81.087	6.064	72.626	525	1.787
1890	90.042	8.224	79.638	93	1.974
1900	94.633	9.167	83.419	129	1.809

Localități

În anul 1910 bezirkul Cozmeni era format din districtul judiciar Cozmeni.[4]

Gerichtsbezirk Kotzman:

• Orașul Cozmeni (Kotzman în germană, Kicmań în ruteană)
• Berhomet (Berhometh am Pruth)
• Clivești (Kliwestie)
• Davidești (Dawidestie)
• Dubăuți (Duboutz)
• Gavrilești (Hawrilestie)
• Iujineț (Juzynetz)
• Ivancăuți (Iwankoutz)
• Clivodin (Kliwodyn)
• Lașchiuca (Laschkowka/Laszkowka)
• Lujeni (Luzan)
• Malatineți (Malatynetz)
• Nepolocăuți (Nepolokoutz)
• Orășeni (Oroscheny)
• Oșehlib (Oschechlib)
• Piedicăuți (Piedykoutz)
• Revacăuți (Rewakoutz)
• Șipeniț (Schipenitz)
• Șișcăuți (Schischkoutz)
• Stăuceni (Stawczan)
• Suhoverca (Suchowerchow)
• Valeva (Walawa)
• Viteluvca (Witelowka)
• Zeleneu (Seleneu)

Referințe

1. Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“
2. Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend.
3. Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1905, LIII. Stück, Nr. 139: „Kundmachung des Ministeriums des Innern, betreffend die Errichtung einer Bezirkshauptmannschaft in Zastawna in der Bukowina“
4. Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 401

Bibliografie

• k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Orts-Repertorium des Herzogthums Bukowina. Auf Grundlage der Volkszählung vom 31. Dezember 1869 bearbeitet. Cernowitz 1872
• k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Wien 1885
• k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. December 1890. Wien 1894
• k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Gemeindelexikon der Bukowina. Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900. Wien 1907