Zipser Freibrief

Levoča (germană Leutschau) a fost capitala sașilor țipțeri respectiv a fostului comitat Szepes/Zips din Ungaria de Sus, Regatul Ungariei în Evul Mediu.

Zipser Freibrief reprezintă carta, bula sau hrisovul sașilor țipțeri (în germană Zipser Sachsen), colonizați în Evul Mediu (mai precis Evul Mediu Clasic) în regiunea istorică Spiš (în germană Zips), fostul comitat Szepes, Ungaria de Sus, Regatul Ungariei, astăzi Slovacia, a fost un document legal medieval oferit în anul 1271 de regele Ștefan al V-lea al Ungariei acestei comunități germanofone (care reprezintă un grup constitutiv al germanilor carpatini de asemenea). Acest document medieval este similar cu Diploma andreană a sașilor transilvăneni. Prin această cartă, țipțerilor li s-au dat drepturi legale de la monarhul maghiar de a își alege proprii judecători, preoți sau landgravi (i.e. conți sau greavi).[1][2]

Împreună cu Zipser Willkür, Zipser Freibrief a garantat o perioadă lungă de prosperitate economică și culturală regiunii istorice Spiš/Zips.[3] Totodată, Zipser Freibrief a reprezentat nu numai o lege medievală de autoguvernare extinsă (sau autonomie locală) ci și o cartă care protejează drepturile unei minorități naționale din fostul regat arpadian/maghiar.[4] Zipser Freibrief garanta drepturi extinse (i.e. privilegii) asupra dezvoltării economice a așezărilor țipțerilor în ceea ce privește vânătoarea sau pescuitul. Astfel, orașele locuite de țipțeri în trecut în Slovacia de astăzi (e.g. Spišská Belá) primeau prin Zipser Freibrief o serie de drepturi orășenești. Inițial, au fost 24 de orașe care au fost fondate de coloniștii țipțeri în regiunea istorică Spiš din Slovacia de astăzi între secolele al XII-lea și al XIII-lea.[5] În secolul al XIV-lea, aceste orașe au format împreună o ligă, uniune sau asociație (germană Der Bund der 24 Zipser Städte, latină XXIV regium civitatum fraternitas) care beneficia de drepturi autonome conferite de regele maghiar.[6] În același timp, această ligă sau asociație era o alianță militară, politică și economică loială monarhului maghiar.

Sumarul privilegiilor și responsabilităților din Zipser Freibrief

Hartă etnică a fostului regat maghiar sau arpadian în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, înfățișând în nord-estul acestuia o enclavă germanofonă populată cu sașii țipțeri, mai precis regiunea istorică Spiš (germană Zips) din Slovacia de astăzi.

Drepturile autonome extinse conferite de Zipser Freibrief țipțerilor precum și una dintre îndatoririle lor principale față de regele maghiar de a proteja granițele Regatului Ungariei au permis construcție unor fortificații medievale impunătoare în regiunea istorică Zips/Spiš în Evul Mediu precum Cetatea Zips (reconstituire digitală a acestuia după cum ar fi arătat în secolul al XVI-lea).

Carta, bula sau hrisovul Zipser Freibrief avea următoarele privilegii conferite comunității de țipțeri de către coroana maghiară:[7]

• Scutire de la vasta majoritate a taxelor, impozitelor sau anumite taxe vamale pentru noii coloniști germani sau vorbitori de limbă germană din Europa de Vest (i.e. valoni, flamanzi sau luxemburghezi);
• Coloniștii erau încurajați să se așeze în regiunea Zips fără restricții;
• Coloniștii aveau voie să aibă propriile legi sau drepturi orășenești;
• În mod colectiv, țipțerii aveau să plătească taxe doar monarhului maghiar.

În schimbul acestor privilegii, coloniștii aveau următoarele îndatoriri:

• Trebuiau să se ocupe de minerit;
• Trebuiau să se ocupe de agricultură, aducând tehnologii noi în acest domeniu;
• Trebuiau să protejeze zonele de graniță ale regatului arpadian/maghiar;
• Trebuiau sau se ocupe de urbanizarea regiunii, construind centre urbane similare cu cele din Europa Centrală și de Vest (i.e. din regiunile lor native sau de proveniență) în proximitatea Munților Tatra Mare (germană Hohe Tatra);
• Trebuiau să dezvolte economic și cultural regiunea Zips.

Note

1. „Deutsche Ansiedlung in Oberungarn: Die Zipser Sachsen”. Zentrum.hu. 17 iulie 2015. Accesat în 4 decembrie 2024. 
2. „Zips”. Website-ul Universității Carl von Ossietzky din Oldenburg, Germania. Accesat în 4 decembrie 2024. 
3. „Sachsen (Zips)”. Website-ul Universității din Klagenfurt. Accesat în 4 decembrie 2024. 
4. „Zips (region)”. Website-ul Universității din Klagenfurt. Accesat în 4 decembrie 2024. 
5. „Zipser Städte”. Zeno.org. Accesat în 4 decembrie 2024. 
6. „Die Zips”. Deutsches Kulturforum östliches Europa. Accesat în 4 decembrie 2024. 
7. „Zipser Sachsen - Deutsche in der Ostslowakei!”. Canalul de YouTube Germania Magna. 14 august 2024. Accesat în 4 decembrie 2024. 

Vezi și

• Uniunea celor 24 de orașe zipser
• Ostsiedlung, termen din istoriografia germană care denotă colonizarea Europei Centrale și de Est cu etnici germani de-a lungul Evului Mediu
• Drepturile Magdeburg
• Sachsenspiegel, o carte de lege medievală germană, una dintre cele mai importante astfel de manuscrise din Sfântul Imperiu Roman
• Universitatea Săsească
• Eygenlandrecht^⁠(d), un tip de lege autonomă săsească
• Prepozitura Sibiului
• Pentapolitana, o uniune de orașe importante din Evul Mediu târziu din Regatul Ungariei