Victor Braniște

Acest articol se referă la un ziarist numit Victor Braniște. Pentru un alt publicist cu numele de Braniște, vedeți Valeriu Braniște.

Victor Braniște
Date personale
Născut	14/26 martie 1874 Cincu, Brașov, România
Decedat	13 decembrie 1938 (64 de ani) Brașov, România
Frați și surori	Valeriu Braniște Virgilia Braniște
Cetățenie	Austro-Ungaria  România
Ocupație	Ziarist
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Cunoscut pentru	• Activitatea de redactor al Gazetei de Transilvania • Implicarea în activitatea de organizare și susținere a celui de-al doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia
Modifică date / text

Victor Braniște (n. 14/26 martie 1874, Cincu, Brașov, România – d. 13 decembrie 1938, Brașov, România),[1][2][3] a fost un ziarist român[4] din Brașov,[5] cunoscut pentru activitatea desfășurată în cadrul redacției ziarului ardelean Gazeta de Transilvania și pentru implicarea în activitatea de constituire a celui de-al doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia.[6] A fost frate cu publicistul Valeriu Braniște și cu Virgilia Braniște.[7] De asemenea, a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[3]:p. 77[8]

Familia

Tatăl, Moise Braniște,[nota 1] fiu de țăran din comuna Merghindeal, Comitatul Târnava-Mare, absolvent al Academiei de Drept din Sibiu, cel care a adaptat stenografia germană Gabelsberger pentru limba română, a fost printre altele stenograf al Dietei Transilvaniei în perioada când aceasta a fost convocată la Sibiu între anii 1863 și 1865 (Dieta de la Sibiu); a fost grefier, judecător, subpretor la Săliștea Sibiului, Tălmaciu, Sibiu, apoi pretor[nota 2] la Sibiu și ulterior primpretor la Miercurea Sibiului.[9]

Mama, Maria n. Vlad, a fost fiica preotului unit Pavel Vlad, din Șialdorf (corect Schaldorf, azi comuna Mihăileni, Sibiu) lângă Șeica Mare, de pe Valea Buii.[10]

După moartea tatălui lor Moise Braniște în 1891, familia s-a mutat la Brașov.[11]

Studii

A urmat gimnaziul săsesc evanghelic din Sibiu, pe care l-a absolvit cu bacalaureat în anul 1892, apoi a urmat Facultatea de drept din Budapesta și din Cernăuți.[12]

Viața și activitatea

În perioada 1897-1899 a fost redactor la ziarul Patria.[2]

Între 1907 și 1937 a fost redactor la Gazeta de Transilvania.[4] În această perioadă, la 8 februarie 1909 a fost condamnat la 3 luni de închisoare și 240 coroane amendă, apoi la 6 luni închisoare în aceeași zi, pentru articole publicate în ziar.[13] În anul 1914 a preluat împreună cu Ioan Brote conducerea Gazetei, după trecerea lui Voicu Nițescu în România. În 1916 în perioada de timp în care Armata Română era în Brașov, s-a aflat de unul singur la conducerea acesteia. După retragerea Armatei Române din toamna anului 1916, s-a retras cu întreaga redacție și administrație a acesteia în Regat.[6] Aici a participat la activitatea Ligii Culturale.[14]

Mormântul lui Victor Braniște

În calitate de reprezentant al guvernului român, a plecat în 1918 spre Siberia împreună cu Voicu Nițescu, pentru a ajuta la formarea unui al doilea Corp de Voluntari dintre prizonierii de război români ai Armatei Austro-Ungare,[6] care a fost creat la Celeabinsk.[15] Aici, Gazeta de Transilvania a apărut sub numele de „Gazeta Transilvaniei și a Bucovinei”,[16] la tipografia cehă din Ekaterinburg (de la 13 august 1918).[17] După mutarea redacției și a ziarului de la Ekaterinburg la Irkutsk în primul trimestru al anului 1919, unele dintre cele 6 numere care au apărut aici, au fost redactate de Victor Braniște.[16] În vara anului 1918, diplomatul Vasile Stoica a încercat să-l aducă în Statele Unite ale Americii pentru a participa la demersurile de constituire a unor unități de voluntari pe tărâm american.[18]

A fost membru al Comitetului Național Român, luând parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.[3]

Ultimii ani

A încetat din viață la 13 decembrie 1938, la Brașov și a fost înmormântat în cimitirul bisericii ortodoxe române „Adormirea Maicii Domnului” (Brașovul Vechi) din Brașov.

Note

1. Braniște în actele oficiale, dar el își scria numele „Branisce” sub influența ortografiei lui Timotei Cipariu, spre deosebire de ceilalți frați ai lui (Braniște, Valeriu. Amintiri din închisoare. București: Editura Minerva, 1972. p. 5. )
2. În vechea organizare administrativă a României, reprezentant al conducerii centrale într-o plasă, subordonat prefectului, având atribuții administrative și de poliție. („DEX online - Definiție pentru pretor”. Accesat în 30 martie 2021. )

Referințe

1. Braniște, Valeriu. Amintiri din închisoare Editura Minerva, București, 1972, p.34
2. ^ Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 198, nota 4
3. ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
4. ^ Gazeta de Transilvania: punct ..., Rușeț, 2014, p. 95
5. Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea..., Netea, 1968, p. 1156
6. ^ Gazeta de Transilvania: punct ..., Rușeț, 2014, p. 100
7. Spînu, Margareta Susana; Vlad, Ioan; Virgilia Braniște - Simbol de bine al neamului nostru Arhivat în 2 februarie 2017, la Wayback Machine.; Cumidava; Nr.XXII-XXIV (1998-2000); p. 185; accesat 14 februarie 2017
8. Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
9. Benghea, Nicolae. Stenografia și scrierea cursivă. Contribuția Ardealului la Stenografia Română Tipografia Victor Braniște, Brașov, 1933, pp. 24-30
10. Amintiri din închisoare, Braniște, 1972, p.24
11. Braniște, Valeriu; Amintiri din închisoare ,Editura Minerva, București, 1972, p.160
12. Braniște, Valeriu; Amintiri din închisoare, Editura Minerva, București, 1972 p.35
13. Drăghicescu, Dumitru; Marea Unire a românilor cu românii: 1918. Banatul și Transilvania; Bucovina și Basarabia. Ediție îngrijită și prefațată de Virgiliu Constantinescu-Galiceni; Editura Albatros; București; 2001; p. 59
14. Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 200
15. en Cazacu, Ioana; The Second Corps of Romanian Volunteers in Russia Arhivat în 25 aprilie 2012, la Wayback Machine.; Revista Română pentru Studii Baltice și Nordice, Vol. 2, Issue 1, 2010; p. 113; accesat la 18 mai 2017
16. ^ Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea..., Netea, 1968, p. 1157
17. Rușeț, Răducu; Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal; Acta Mvsei Porolissensis, XXVI, Istorie-Etnografie; Ed. Porolissum a Muzeului Județean; Zalău; 2014; p. 100
18. Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 201

Bibliografie

• Rușeț, Răducu; Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal; Acta Mvsei Porolissensis, XXXVI, Istorie-Etnografie Arhivat în 7 august 2016, la Wayback Machine.; Ed. Porolissum a Muzeului Județean; Zalău; 2014; pp. 93-102; ISSN 1016-2014 (alternativă)
• Netea, Vasile; Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea unității de stat a României; Studii - Revistă de Istorie; Tom. 21/1968, Nr. 6^[nefuncțională]; pp. 1145-1164.
• Șerban, Ioan et alii, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8 8141-90-7, p. 134
• Spînu, Margareta Susana; Intelectuali transilvăneni în lupta pentru realizarea statului național unitar român. Din corespondența lui Onisifor Ghibu către dr. Pompiliu Nistor și Vasile Stoica cu Victor Braniște; Muzeul Județean Brașov, Cumidava, Nr. XIV (1989)^[nefuncțională]; pp. 197-212
• Braniște, Valeriu; Amintiri din închisoare; Editura Minerva; București; 1972

Lectură suplimentară

• Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
• Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Cluj-Napoca, 1993
• Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Legături externe

• Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918

Vezi și

• Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia