ro Valeriu Moldovan

Pentru alte persoane cu numele Valeriu Moldovan, vedeți Valeriu Moldovan (dezambiguizare).

Date personale
Valeriu Moldovan

Născut	5 august 1875 Câmpeni, Austro-Ungaria
Decedat	19 iulie 1954 (78 de ani) Sighetu Marmației, Maramureș, România
Cetățenie	România
Ocupație	avocat politician
Limbi vorbite	limba română
Senator al României
Deputat al României

Premii	Ordinul național „Steaua României”
Partid politic	Partidul Național-Țărănesc
Alma mater	Universitatea Babeș-Bolyai
Modifică date / text

Valeriu A. Moldovan (n. 5 august 1875 la Câmpeni – d. 19 iulie 1954 în închisoarea din Sighetu Marmației) a fost un luptător pentru drepturile românilor din Transilvania în timpul regimului austro-ungar, publicist, avocat, profesor universitar la Facultatea de Drept din Cluj, deputat, membru al Partidului Național-Țărănesc.

Date biografice

Valeriu Moldovan a fost fiul lui Anania și Ludovica Moldovan; a fost căsătorit cu Augusta născută Vladuțiu (sora lui Iuliu Vlăduțiu), alături de care a avut 5 copii.

Valeriu Moldovan a fost frate cu Vasile E.Moldovan, ziarist, poet, eseist, scriitor cu pseudonimul Drumaru.

Între 1894/95 Valeriu Moldovan a fost bursier al Fundației Gojdu, pentru studii de drept la Budapesta.^[1]

A fost ales membru al Marelui Sfat Național Român la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918^[2]. După Unire, a fost ales deputat în cinci legislaturi, senator în patru legislaturi și vicepreședinte al Senatului.

Ca președinte al P.N.Ț. Turda și vicepreședinte al P.N.Ț. Ardeal, a deținut mai multe demnități în guvernele Iuliu Maniu și George Mironescu, printre care cea de subsecretar de stat la Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor (14 noiembrie 1929 - 6 iunie 1930 în Guvernul Iuliu Maniu (1), respectiv 7 iunie 1930 - 12 iunie 1930 (5 zile) în Guvernul George G. Mironescu (1)).

Din 1933 a fost profesor de drept canonic la Universitatea Cluj^[3] și vicepresedinte al departamentului juridic al Societății ASTRA.

În noaptea de 5/6 mai 1950 organele de reprimare comuniste a arestat un lot de 82 foști demnitari, printre care și pe Valeriu Moldovan (75 ani), întemnițați în crunta închisoare de la Sighet. În urma tratamentului barbar, aplicat tuturor deținuților politici, Valeriu Moldovan a murit în închisoare pe data de 19 iulie 1954^[4], trupul său fiind îngropat (alături de multe alte victime ale regimului comunist) în Cimitirul Săracilor (numit Cearda) din Sighet ^[5].

Scrieri

Valeriu Moldovan, Conferințele Naționale ale românilor de dincoace de Carpați, Sibiu, Editura “Asociațiunii”, 1937

In memoriam

O stradă din Turda îi poartă numele.

Note

^ Maria Berényi: Cultură românească la Budapesta în scolul al XIX-lea, Publicație a Societății culturale a românilor din Budapesta, Giula, 2000
^ În acea perioadă funcționa ca avocat la Turda
^ Lucian Nastasă: Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944)
^ „Noaptea demnitarilor 5/6 mai 1950”. Arhivat din original la 10 decembrie 2007. Accesat în 21 aprilie 2012.
^ „O vedere, azi, asupra Cimitirului Săracilor de la fosta închisoare Sighet”. Arhivat din original la 3 ianuarie 2012. Accesat în 21 aprilie 2012.

Legături externe

Vezi și

[1] Maria Berényi: Cultură românească la Budapesta în scolul al XIX-lea, Publicație a Societății culturale a românilor din Budapesta, Giula, 2000

[2] În acea perioadă funcționa ca avocat la Turda

[3] Lucian Nastasă: Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944)

[4] „Noaptea demnitarilor 5/6 mai 1950”. Arhivat din original la 10 decembrie 2007. Accesat în 21 aprilie 2012.

[5] „O vedere, azi, asupra Cimitirului Săracilor de la fosta închisoare Sighet”. Arhivat din original la 3 ianuarie 2012. Accesat în 21 aprilie 2012.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

Valeriu Moldovan