Comunist convins în tinerețe, a trăit în anii 1920 la Berlin. S-a dezis de comunism în 1926, alăturându-se așa-numitei „revoluții conservative”. A publicat articole în reviste care au fost ulterior interzise de naziști: Weltbühne, Tage-Buch și Literarische Welt. Colaborator al revistei din exil a lui Klaus MannDie Sammlung.[7] În România a fost colaborator al Revistei Fundațiilor Regale.
Îl cunoaște personal pe Lenin când acesta din urmă era refugiat la Zürich.[8]
Când naziștii au venit la putere în Germania, s-a refugiat în Franța[9] (sau Elveția)[10] (ulterior, în 1941, emigrând în SUA cu ajutorul organizației Emergency Rescue Committee” a lui Varian Fry)[11] care l-a convins pe consulul român de la Béziers să-i elibereze lui Valeriu Marcu un pașaport românesc „veritabil”, deși acesta nu mai era, de ceva vreme, cetățean român.[12]
Cartea sa "Schatten der Geschichte" („Umbre ale istoriei”) a fost pe lista cărților interzise de regimul german nazist, care urmau să fie arse.[13]
Se pare că a fost modelul personajului "Ignazio Morton" în romanul autobiografic "Die Wenigen und die Vielen" („Cei mulți și cei puțini”) al scriitorului german Hans Sahl.[14]
A fost căsătorit cu Eva Dorothea Marcu (n. 1908 - d. 12 mai 2004) cu care a avut o fată, Miki, născută la Nisa.[15]
Opere
Die weiße und rote Armee [Armatele albe și roșii], Verlag der Jugend-Internationale, St. Petersburg, 1921
Imperialsimus und Frieden, Raubkrieg und Revolution, („Imperialism și pace, război de cotropire și revoluție”), eseu, Berlin, 1924
Schatten der Geschichte: 15 europäische Profile, („Umbre ale istoriei: 15 profile europene”), eseuri, Berlin, 1926
Das grosse Kommando Scharnhorsts. Die Geburt einer Militärmacht in Europa [Marele comando Scharnhorsts. Nașterea unei puteri militare în Europa], Leipzig, 1928
Die Vertreibung der Juden aus Spanien („Izgonirea evreilor din Spania”), Querido Verlag, Amsterdam, 1934 urmată de o nouă ediție, Mattes & Seitz, München, 1991
Lenin, München, 1991
Die Geburt der Nationen („Nașterea națiunilor”), Berlin, 1930
Männer und Mächte der Gegenwart („Bărbați și puteri ale contemporaneității”), Berlin, 1930
Ein Kopf ist mehr als vierhundert Kehlköpfe. Gesammelte Essays („Un cap valorează mai mult decât 400 de laringe”), ediție îngrijită de Andrei Corbea Hoișie, Konstanz, 2002
1871, în Revista fundațiilor regale, București, februarie 1934, apoi ediție bilingvă cu traducere în limba franceză de Gabrielle Danoux, 2016.
Bibliografie
Andrei Corbea: Surprize ale istoriei literare: Valeriu Marcu, Secolul XX, 284-286 (1984), 8-10, pp. 145–176.
^http://www.massline.info/mlms/mlch12.htm Citat din conversația avută cu Lenin He [Lenin] said to me, "Do you know the real meaning of this war?"
"What is it?" I asked.
"It is obvious," he replied. "One slaveholder, Germany, who owns 100 slaves, is fighting another slaveholder, England, who owns 200 slaves, for a 'fairer' distribution of the slaves."
"How can you expect to foster hatred of this war," I asked at this point, "if you are not in principle against all wars? I thought that as a Bolshevik you were really a radical thinker and refused to make any compromise with the idea of war. But by recognizing the validity of some wars, you open the doors for every opportunity. Each group can find some justification of the particular war of which it approves. I see that we young people can only count on ourselves...."
"Your determination to rely on yourselves," Lenin finally replied, "is very important. Every man must rely on himself. Yet he should also listen to what informed people have to say. I don't know how radical you are, or how radical I am. I am certainly not radical enough. One can never be radical enough; that is, one must always try to be as radical as reality itself."
^Mihail Sebastian, Voller Entsetzung, aber nicht verzweifelt List, 2005
.svg){kind=small}
