Ucraina de Vest

Regiunile care se clasifică ca Ucraina de Vest:

     întotdeauna

     deseori

     câteodată

Ucraina de Vest (în ucraineană: Західна Україна; Zahidna Ukraina) este o regiune geografică și istorică, care include teritoriile vestice ale Ucrainei. Orașe principale sunt Hmelnîțkîi, Cernăuți, Halîci, Ivano-Frankivsk, Hotin, Luțk, Liov, Rivne, Ternopil, Ujhorod și altele.

Ucraina de Vest nu este o subdiviziune administrativă a Ucrainei. Aceasta este definită în principal în contextul istoriei referitoare la războaiele din secolul al XX-lea și perioada ulterioară de anexiuni teritoriale. Actualele frontiere ale regiunilor componente sunt aproape perfect aliniate cu diviziunile administrative ale celei de-a doua republici poloneze din 1939, înainte de a fi invadată de către Uniunea Sovietică. La debutul celui de-al doilea război mondial regiunea a fost încorporată în RSS Ucraineană[1][2][3], în urma petrecerii unor alegeri simulate care au „fundamentat” trecerea teritoriului de la Polonia la Uniunea Sovietică în data de 22 octombrie 1939[4]. Contextul său istoric a făcut Ucraina de Vest distinctă de restul țării, și contribuie la caracterul său eterogen de azi[5].

Diviziuni administrative și istorice

Regiune	Suprafață (km2)	Recensământul din 2001[6]	Populație estimată (2012)	Suprapunerea actualelor regiuni asupra teritoriilor R. Poloneze și altor state	Recensământul polonez (din 1931; mii)
regiunea Cernăuți	8,097	922,817	905,264	Regatul României
regiunea Ivano-Frankivsk	13,927	1,409,760	1,380,128	Stanisławów	1,480.3
regiunea Hmelnîțkîi	20,629	1,430,775	1,320,171	la URSS prin Tratatul de la Riga (1921)
regiunea Liov	21,831	2,626,543	2,540,938	Lwów (nord/est)	(tot.) 3,126.3
regiunea Rivne	20,051	1,173,304	1,154,256	județele Równe/Kostopol/Sarny	593.7
regiunea Ternopil	13,824	1,142,416	1,080,431	Tarnopol	1,533.5
regiunea Transcarpatia	12,753	1,258,264	1,250,759	Rutenia subcarpatică
regiunea Volîn	20,144	1,060,694	1,038,598	Wołyń (jumătatea vestică)	(tot.) 2,085.6
Total	131,256	10,101,756	9,765,281

Demografie

Structura etnică

Structura etnică a egiunilor vestice ale Ucrainei, conform recensământului din 2001[7]:

	Ucraineni	Ruși	Români și Moldoveni	Unguri	Polonezi	Belaruși	Țigani	Slovaci	Germani	Evrei	Armeni	alții	necunoscută
Total	8 803 330	255 819	217 264	152 328	31 372	25 940	15 427	5 928	5 472	5 416	3 085	15 959	15 546
Liov	2 471 033	92 565	929	384	18 948	5 437	769	66	648	2 212	1 139	4 493	7 333
Ivano-Frankivsk	1 371 242	24 925	675	124	1 864	1 468	207	19	221	361	282	1 605	3 136
Transcarpatia	1 010 127	30 993	32 668	151 516	518	1540	14 004	5 695	3 582	565	490	2 630	286
Rivne	1 123 401	30 129	430	68	2 031	11 827	192	81	252	455	314	2 059	206
Ternopil	1 113 516	14 194	449	85	3 856	968	55	11	139	167	259	1 336	3 465
Volîn	1 024 955	25 132	333	71	788	3 217	103	47	235	213	322	1 798	0
Cernăți	689 056	37 881	181 780	80	3 367	1 483	97	9	395	1 443	279	2 038	1 120

	Ucraineni	Ruși	Români și Moldoveni	Unguri	Polonezi	Belaruși	Țigani	Slovaci	Germani	Evrei	alții	necunoscută
Total	92,2%	2,7%	2,2%	1,6%	0,3%	0,3%	0,2%	0,1%	0,1%	0,1%	0,2%	0,2%
Liov	94,8%	3,6%			0,7%	0,2%				0,1%	0,2%	0,3%
Ivano-Frankivsk	97,5%	1,8%			0,1%	0,1%					0,1%	0,2%
Transcarpatia	80,5%	2,5%	2,6%	12,1%		0,1%	1,1%	0,5%	0,3%		0,2%	0,0%
Rivne	95,9%	2,6%			0,2%	1,0%					0,2%	0,0%
Ternopil	97,8%	1,2%			0,3%	0,1%					0,1%	0,3%
Volîn	96,9%	2,4%			0,1%	0,3%					0,2%	0,0%
Cernăuți	75,0%	4,1%	18,7%		0,4%	0,2%				0,2%	0,3%	0,1%

Structura lingivistică

Structura lingvistică a regiunilor menționate[8]:

	Ucraineană	Rusă	Română	Maghiară	Poloneză
Liov	95,3%	3,8%			0,4%
Ivano-Frankivsk	97,8%	1,8%
Transcarpataia	81,0%	2,9%	2,6%	12,7%
Rivne	97,0%	2,7%
Ternopil	98,3%	1,2%
Volîn	97,3%	2,5%
Cernăuți	75,6%	5,3%	18,7%		0,2%

Referințe

1. Jan T. Gross (2002). „Western Ukraine”. Revolution from Abroad: The Soviet Conquest of Poland's Western Ukraine. Princeton University Press. pp. 48 / 99 / 114. ISBN 0691096031. Accesat în 27 februarie 2013. 
2. Myron Weiner, Sharon Stanton Russell (1 iunie 2001). „Western Ukraine”. Demography and National Security. Berghahn Books. pp. 313 / 322. ISBN 157181339X. Accesat în 27 februarie 2013. 
3. Philipp Ther, Ana Siljak (2001). „Forced Migration from Poland's Former Eastern Territories”. Redrawing Nations. Rowman & Littlefield. pp. 136–. ISBN 0742510948. Accesat în 27 februarie 2013. 
4. Alfred J. Rieber (2013). Forced Migration in Central and Eastern Europe, 1939-1950. Routledge. p. 30. ISBN 1135274827. Accesat în 27 ianuarie 2014. 
5. Rudolph Joseph Rummel (1996). Lethal Politics: Soviet Genocides and Mass Murders Since 1917 (Google Books preview). Transaction Publishers. p. 129. ISBN 1412827507. Accesat în 28 ianuarie 2014. 
6. Division of Ukraine, pop-stat.mashke.org 
7. http://pop-stat.mashke.org/ukraine-ethnic2001.htm
8. Розподіл населення регіонів України за рідною мовою