Noble Irina Bud de Budfalva[*][[Noble Irina Bud de Budfalva (Romanian aristocrat, landowner, philanthropist, protector of the Jewish people from Oaș Country during the Holocaust.)|]] Ioan Bud
Tit Bud provenea din familia de nobili maramureșeni Bud, originari din Budești, cu diplomă de danie din 1361. Tit Bud s-a născut în 24 decembrie 1846 într-o veche casă parohială de lemn acoperită cu paie în Sat-Șugatag, Maramureș, fiu al preotului Ioan Bud, paroh în localitate între 1837-1856.[3] A învățat azbuchirea în școala veche din sat, făcută din lemnele vechii biserici,[4] apoi și-a continuat studiile la școala secundară din Sighet și Beiuș. A continuat studiile teologice la Seminarul Diecezan din Gherla (1865-1869),[5] după care, între 1870-1873, funcționează ajutor de preot și învățător în Ieud.[6] În 1873 a fost chemat de episcopul Mihail Pavel la Gherla, unde a împlinit funcția de notar consistorial. După plecarea episcopului la Oradea, Tit Bud s-a reîntors ca preot în satul natal, între 1880-1899. În acest răstimp el a ridicat aici o nouă școală, a lărgit casa parohială, a întărit veniturile bisericii și școlii. În 1893 a lărgit și reparat biserica și școala din filia Hărnicești.[3] Din 1882 devine protopop al Cosăului iar din 1887 vicar al Maramureșului. Ca vicar a ridicat Biserica Adormirea Maicii Domnului din Sighet, prima biserică a românilor din Sighet,[7] casa parohială și școala din Sighet.[8] În 1899 și-a mutat reședința în Sighet, unde a împlinit funcția de preot paroh, pe lângă cea de vicar.
Tit Bud a decedat la 19 august 1917, în Sighet, în momentul în care reprezentanții armatei și autorităților locale au coborât clopotul din turn și acesta s-a spart pe caldarâmul din fața bisericii.[9]
Scrieri
Titlul cărții din 1911
Ritual pentru pruncii școlari din școalele elementare poporale, Szamosújvár, Editura tipografiei diecezane, 1910, OCLC1016479663
Date istorice despre protopopiatele, parohiile mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, Ed. Cu literile tipografiei diecezane, 1911, OCLC1016492105
Tipic preoțesc din cărțile rituale, Tipografia "Aurora" A. Todoran, Gherla, 1894, OCLC1016473879
Viața sânților, Gherla, Tipografia Diecesană, 1897, OCLC1043310920
Tipic bisericesc din cărțile rituali și manuale de acest soiu, Gherla, Cu literile tipografiei diecezane, 1906, OCLC1016473661
Isămnări [sic] și date despre înființarea parochiei gr.-cat. române din Sigetul Maramureșului (Máramarossziget), Gherla, Tipariul Tipografiei Diecesane, 1905, OCLC895400186, OCLC1132624506
Catechese pentru pruncii scolari din scolele elementare poporale, Gherla, 1977, OCLC1079076030
Poezii populare din Maramureș[10], Bucharest 1908, 86 p. (Publicat de Academia Română), OCLC162631091
Concordantia biblica reale sau locuri scripturali in ordinea alfabetica a materiilor diverse, 2 părți, Gherla, 1876, OCLC1079078615
Cuventari funebrale și iertațiuni din auctori renumiți și din scriptele [lui] Georgiu Molnaru, fost paroh protopop în Turț, Gherla, 1878, OCLC1079234867
Asociațiunea pentru cultura poporului romîn din Maramureș: istoric, realizări, Transilvania, 1902, OCLC898938978
Disertațiune despre episcopii și vicarii români din Maramureș, Tipografia Diecezană, Gherla, 1891.[11]
Viața Preacuratei Maria, Gherla 1879, Vlll+115 p.;
Indreptar practic pentru păstorii sufletești, Gherla, 188 VIII+701 p.,
Traduceri:
De unde nu este rentorcere: roman de Adrien Gabrielly, Pesta, 1872 OCLC1043083413
^PIM authority[*][[PIM authority (authority file of the Petőfi Literary Museum in Budapest, Hungary)|]]Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
