Teohar Mihadaș

Teohar Mihadaș
Date personale
Născut	9 noiembrie 1918[1] Kranea, Grevena^⁠(d), Epir-Macedonia de Vest^⁠(d), Grecia[1]
Decedat	29 noiembrie 1996 (78 de ani)[1] Cluj-Napoca, România[1]
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor profesor redactor[*]​ poet pedagog[*]​ eseist
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Facultatea de Litere a Universității din București
Modifică date / text

Teohar Mihadaș (n. 9 noiembrie 1918, Turia, Grecia – d. 29 noiembrie 1996, Cluj) a fost un educator, eseist, poet și prozator din România, de origine aromână.

Biografie

Născut într-o familie aromână, Teohar Mihadaș a urmat cursurile școlii române din comuna natală, după care s-a înscris la liceul român din Grevena (Grecia), unde a stat timp de trei ani. S-a transferat apoi la Liceul Timotei Cipariu din Dumbrăveni. După ce și-a luat bacalaureatul la Blaj, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității București, pe care a absolvit-o în 1943.

A participat la luptele din zona Gurahonțului în toamna anului 1944. A lucrat ca profesor de limba română, limba franceză, limba latină și filosofie la școli din Bistrița și Năsăud până în 1948, după care a fost arestat, fiind suspectat de activitate împotriva noului regim. Pentru a se întreține a efectuat până prin 1961 diferite munci sezoniere (culegător de zmeură, săpător de fântâni, paznic etc.) în zona Bistrița, iar ulterior a lucrat la Cluj ca muncitor, om de serviciu, ș.a.m.d.

În 1964 a fost numit secretar literar girant la Teatrul Național din Cluj, iar între 1970 și 1973 a fost redactor-șef la revista Tribuna.

Din cauza opiniilor sale, a fost persecutat de către autoritățile comuniste, fiind încarcerat timp de 7 ani.[2][3][4] A fost unul dintre cei care au semnat a treia scrisoare deschisă a Doinei Cornea către Nicolae Ceaușescu împotriva sistematizării satelor.[5]

Opera

• Ortodoxie păgână, București, 1941
• Țărâna serilor, București, 1967
• Tărâmul izvoarelor, București, 1968
• Reminiscențe, București, 1969
• Trecerea pragurilor, București, 1972
• Elegii, București, 1975
• Nimburi, Cluj Napoca, 1977
• Pâinile punerii nainte, Iași, 1979
• Frumoasa risipă, Cluj Napoca, 1980
• În lumina înserării, București, 1982
• Înstelatele oglinzi, Cluj Napoca, 1984
• Înaltele acele vremi, Cluj Napoca, 1987
• Orfica tăcere, Cluj Napoca, 1988
• Pe muntele Ebal, Cluj Napoca, 1990
• Steaua câinelui, Cluj Napoca, 1991
• Pinii de pe Golna, Cluj Napoca, 1993
• Crepuscularele vitralii, Cluj Napoca, 1993
• Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995, București, 1996
• Străinul de la miezul nopții, Cluj Napoca, 1996
• Catrene, Cluj Napoca, 1999
• În colț lângă fereastră, Cluj Napoca, 2000

Premii și distincții

• Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca, 1975
• La Biblioteca județeană „Octavian Goga” din Cluj are loc un cenaclu literar-artistic care îi poartă numele

Note

1. ^ http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii_membrii_634_MIHADAS-Teohar.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. „Pe muntele Ebal, proză memorialistică de Teohar Mihadaș”. Accesat în 3 noiembrie 2012.  Parametru necunoscut |accesat= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)
3. „Cartea Alba a rezistentei anticomuniste din zona Clujului”. Accesat în 3 noiembrie 2012.  Parametru necunoscut |accesat= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)
4. „Doina Cornea, într-o închisoare ambulantă la Cluj”. Accesat în 3 noiembrie 2012.  Parametru necunoscut |accesat= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)
5. Dennis Deletant, Ceaușescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989, C. Hurst & Co. 1995, p. 267

Bibliografie

• Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române (M-Z), Ed. Paralela 45, Pitești, 2006

Literatură suplimentară

• Nicolae Manolescu, Contemporanul, nr. 2, 1968
• Mircea Iorgulescu, Luceafărul, nr. 47, 1972
• Lucian Raicu, România literară, nr. 24, 1975
• Marian Papahagi, Tribuna, nr. 2, 1985
• Nicolae Steinhardt, Steaua, nr. 1, 1986
• Monica Lovinescu, Familia, nr. 10, 1991
• Eugen Simion, România literară, nr. 31, 1993